Autoritățile de la Chișinău nu au avut un plan ambițios în cadrul summitului Parteneriatului Estic din 24 noiembrie la Bruxelles, acestea fiind preocupate doar de continuarea finanțării UE pentru reformele interne, care nu satisfac comunitatea europeană, scrie EaP Think Bridge.
Deocamdată, Parteneriatul Estic este, potrivit EaP Think Bridge, o iniţiativă a „vitezelor diferite”, unde trei ţări (Moldova, Ucraina şi Georgia) conduc în calitatea lor de state asociate cu zone de comerţ liber şi cu regim fără vize. Armenia are un Acord de parteneriat, în timp ce Azerbaidjanul se află în faza negocierilor, iar Belarus este prudent şi îşi stabileşte de sine stătător formatele de cooperare bilaterală şi multilaterală cu UE, conform sursei.
EaP Think Bridge subliniază că aspiraţiile ţărilor privind viitoarea cooperare cu UE vizează niveluri diferite: de la aderarea la UE până la o simplă cooperare economică reciproc avantajoasă, fără o componentă politică. Fără îndoială, această situaţie este înţeleasă la Bruxelles şi se acceptă un nivel diferit de ambiţii pentru ţările partenere, dar se încearcă evitarea unei fragmentări a Parteneriatului Estic.
Apreciind că cel mai mult în urma summitului a avut de câştigat Armenia, care a semnat un Acord de parteneriat cuprinzător şi consolidat cu UE, EaP Think Bridge subliniază că documentul îi va permite Erevanului să primească mai multă asistenţă europeană, fără a deteriora relaţiile sale cu Moscova.
Conform EaP Think Bridge, Republica Moldova, la fel ca Georgia, nu a avut un scop ambiţios în cadrul summitului, principalul obiectiv fiind continuarea finanţării reformelor sale interne. În context, se subliniază faptul că, din cauza întârzierii reformei justiţiei, UE a reţinut în octombrie 28 de milioane de euro destinate Chişinăului. După restabilirea încrederii UE, Chişinăul a avut o reacţie pozitivă la rezultatele summitului, scrie EaP Think Bridge.
Potrivit platformei de dezbateri, cele mai mari aşteptări de la summit le-a avut Ucraina, care a vizat perspectiva aderării ţării la UE, elaborarea unui plan de investiţii pentru Ucraina, recunoaşterea Rusiei ca stat agresor, noi formate pentru ţările care au semnat acordul de asociere. Însă partenerii s-au arătat reticenţi faţă de propunerile ucrainene şi Kievul nu a obţinut rezultatele dorite, constată EaP Think Bridge, conform Agerpres.