În lipsa unor modele sustenabile de dezvoltare, în 2018 economia moldovenească ar putea crește cu doar 4%, susțin experții Centrului Analitic Independent Expert-Grup, în cadrul celei de-a XVII-a ediții a conferinței economice MEGA. Potrivit analiștilor, ipoteza creșterii economice de anul viitor s-ar baza pe creșterea producției agricole, continuarea suportului bugetar extern și creșterea consumului populației. Cu toate acestea, prognoza denotă și o serie de îngrijorări privind competitivitatea economiei și incertitudinea legată de alegerile parlamentare din 2018 care ar putea afecta deciziile de investiții ale mediului de afaceri, cu repercusiuni asupra creditării bancare.
În nenumărate rânduri, experții au reiterat necesitatea regândirii modelului de creștere economică a Republicii Moldova, prin realizarea unor reforme sistemice care vor impacta calitatea și dinamica creșterii economice din anii următori. În acest sens, ameliorarea competitivății economiei moldovenești trebuie să rămână și în continuarea prioritatea zero pentru autorități.
Conform experților, Republica Moldova ratează constant competiția din regiune pentru piețele externe de desfacere și investițiile străine directe (ISD), clasându-se printre ultimele țări din Europa Centrală și de Est după ponderea exporturilor în PIB și volumul ISD per capita. Mai mult decât atât, Moldova ratează concurența și pentru propria forță de muncă, fenomen confirmat de creșterea numărului de persoane cu studii superioare, care părăsesc țara anual. Astfel, autorii studiului susțin că în lipsa unor îmbunătățiri substanțiale în domeniile critice de dezvoltare, Moldova se va confrunta cu tot mai multe constrângeri pentru a-și asigura creșterea economică.
În apropierea alegerilor parlamentare, autorii studiului atenționează și asupra unor serii de riscuri, care ar putea camufla efectul mersului lent al reformelor. Unul dintre acestea este riscul presiunilor politice asupra politicii bugetar-fiscale și a celei monetare, prin intervenții administrative cu iz electoral, cum ar fi majorările salariale, beneficiile sociale sau investițiile publice, sau chiar relaxarea politicii monetare pentru a impulsiona creditarea. Acestea ar putea destabiliza esențial sistemul de finanțe publice și alimenta riscuri inflaționiste, subminând creșterea economică.
Competitivitatea redusă va rămâne principala problemă a economiei moldovenești. Până acum, carențele de competitivitate erau camuflate de creșterea remiterilor care susțineau cererea internă și asigurau o sursă importantă de valută străină. Însă, fluxurile de remiteri devin din ce în ce mai volatile și au tendința să scadă pe termen lung. Această sursă de creștere economică trebuie să fie înlocuită cu creșterea exporturilor și investițiilor, spun experții.
Conform Raportului competitivității globale 2017-2018, Moldova s-a situat pe locul 89 din 137 state, cu cele mai proaste performanțe tocmai în domeniile care sunt critice pentru un stat atât de mic și sărac în resurse: instituții, sectorul financiar, piața de desfacere, inovații și complexitatea mediului de afaceri.
În lipsa unor reforme de substanță care ar duce la fortificarea instituțiilor și statului de drept, analiștii spun că Moldova va continua să piardă concurența pentru piețele de desfacere, investiții și propria forța de muncă, fapt ce va crea tot mai mari constrângeri pentru creșterea economică.