Apărător al „limbii moldovenești”, Igor Dodon își scrie cu „â” din „a” discursurile împotriva limbii române în Constituție

În timp ce încă acum patru ani „limba română” a devenit limba de stat a R. Moldova, iar modificarea Constituției în acest sens nu reprezintă decât un proiect legislativ de ordin tehnic, care ar aduce în concordanță textul Legii Supreme cu hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, președintele socialist Igor Dodon afirmă că astfel se încearcă „dezbinarea societății moldovenești pe criterii false”. Replica șefului statului vine după ce Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege care prevede înlocuirea cuvintelor „limba moldovenească funcționând pe baza grafiei latine” cu sintagma „limba română” în Constituție.

Curtea Constituțională a statuat la 5 decembrie 2013 că în textul Declaraţiei de Independenţă, care este actul fondator al statului Republica Moldova, „limba română ca limbă de stat” şi „reintroducerea alfabetului latin” sunt primele incluse în enumerarea „elementelor de identificare” ale statului, ceea ce înseamnă că „aceste elemente au fost considerate esenţiale în definirea identităţii constituţionale a noului stat şi a populaţiei acestuia, fiind puse alături, de exemplu, de drapelul, stema şi denumirea oficială a statului, având un rol cheie în sistemul valoric creat prin proclamarea independenţei R. Moldova”.

„Elementul cheie al procesului de emancipare naţională l-a constituit lupta pentru limba română şi pentru alfabetul latin. Redobândirea dreptului la denumirea limbii şi la alfabetul latin şi-a găsit consacrarea în Declaraţia de Independenţă, care este un act imuabil, anume pentru a pune la adăpost aceste valori naţionale identitare, de care depinde salvarea naţiunii de la asimilare şi dispariţie”, scrie în Hotărârea nr. 36 a Curții Constituționale din 2013.

În același act constituțional se mai precizează că „în cazul în care legiuitorul constituant a admis în Legea Fundamentală anumite contradicţii faţă de textul Declaraţiei de Independenţă, textul autentic rămâne a fi cel din Declaraţia de Independenţă”, deoarece  „dacă ar fi să se raţioneze per a contrario  (prin înțeles contrar – n.r.) şi să se accepte că anumite prevederi conţinute în Declaraţia de Independenţă ar fi contrare Constituţiei, ar urma să fie declarată neconstituţională însăşi Declaraţia de Independenţă, ceea ce este un nonsens”.

În pofida acestei Hotărâri, timp de patru ani deputații, deșii erau obligați, nu au executat-o și nu au modificat textul articolului 13 din Constituție. Chiar dacă până în prezent nu au fost operate schimbările în legea Supremă, din 27 decembrie 2013, când Hotărârea CC a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial, limba oficială în R. Moldova este limba română, deoarece „hotărârile interpretative ale Curții Constituționale sunt texte cu valoare constituțională, fiind parte integrantă a Constituției, ele fac corp comun cu dispozițiile pe care le interpretează. Respectiv, toate autoritățile publice au obligația să respecte Hotărârea Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013”.

Altfel spus,  indiferent dacă acest amendamnet de ordin tehnic va fi sau nu aprobat de Parlament, Hotărârea Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013 nu încetează să-și producă efectele juridice, iar limba română va continua să rămână limba oficială a R. Moldova.

Proiectul de lege pentru modificarea art. 13 din Constituție este semnat de către 34 de deputați PLDM, PL și din Grupul PPE. La 31 octombrie, CC l-a avizat pozitiv, precizând că inițiativa legislativă nu este decât una de ordin tehnic care rezultă din obligativitatea executării hotărârii CC din 5 decembrie 2013.

Anterior, două comisii parlamentare, Comisia drepturile omului și relații interetnice și Comisia mediu şi schimbări climatice au dat avize negative acestui proiect de modificare a Constituției. Alte două comisii – Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media și Comisia protecţie socială, sănătate şi familie – au dat avize pozitive.

La 13 decembrie Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege. Drept replică, șeful statului, Igor Dodon, a scris pe pagina oficială a Președinției că „acest pas al Guvernului este încă o dovadă că regimul de la putere face tot posibilul pentru a dezbina societatea moldovenească pe criterii false. Or, respectivul aviz vine după proiectul de lege (avizat deja pozitiv de Curtea Constituţională) de introducere în Legea Supremă a obiectivului de integrare europeană, după deschiderea Oficiului NATO la Chişinău, după adoptarea proiectului de lege privind aşa-zisa combatere a propagandei ruse prin intermediul posturilor tv, după alte decizii scandaloase de acelaşi fel”.

Dodon susține că „denumirea limbii de stat ca „limbă română” este viziunea partidului de guvernare şi a sateliţilor săi şi nu poate fi impusă ca ideologie oficială a statului în Constituţie”.

Președintele socialist promite că va face „tot posibilul pentru ca interesele majorităţii cetăţenilor să fie respectate şi acest proiect să nu ajungă lege”. Chiar dacă se declară un aprig apărător al „limbii moldovenești”, a cărei principală diferență față de ortografia limbii române este scrierea cu î din i, Igor Dodon și-a scris poziția referitor la subiect, folosind â din a.