Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral a organizat recent prima conferință – „CICDE open talks”, un eveniment inedit în materie de instruire electorală, ce urmărește educarea publicului printr-o metodă neformală, interesantă, inovativă și captivantă în stilul prezentărilor TEDx.
Tematica primului eveniment„CICDE open talks” a fost „Democrația se învață – abordări inovative” la care au participat reprezentanți ai actorilor electorali, personalități active din țară și de peste hotare. Vorbitorii au fost tineri, studenți, masteranzi și profesori care motivează inclusiv prin exemplul propriu să participe la procesele decizionale.
Natalia Țurcanu, profesoară la Liceul Teoretic „Dante Alighieri” din orașul Chișinău, a fost una dintre speakerii evenimenului. Aceasta a vorbit în discursul său despre meseria de profesor și misiunea de a se dedica pe care a acceptat-o după trei ani de zile în care își dorea să abandoneze sistemul. Natalia este un exemplu pentru alți profesori care aleg această nobilă profesie nu doar pentru bifă, dar pentru suflet și în dorința de a contribui la schimbarea țării.
„Deci, în primele pagini, care s-au întins cam trei ani, lucrurile evoluau după un scenariu foarte neinspirat şi, un eventual, cititor, ar fi abandonat lectura de la primul paragraf. Mergeam la serviciu dintr-un sentiment al datoriei, fără a avea măcar minima satisfacţie. Mă trezeam în fiece dimineaţă cu o senzaţie puternică de panică, iar la fiecare început de vară, îmi ziecam ferm că nu mai revin la toamnă în sala de clasă. Nu, nu era din cauza că m-aş fi simţit sleită de puteri, ba, dimpotrivă, simţeam o energie pe care nu vedeam la ce ar putea fi utilă în munca pe care o fac şi credeam că e nevoie de o misiune de importanţă specială pentru a o putea arde, vreo misiune de salvare a omenirii.
Precum toată lumea, eram şi eu nemulţumită de anumite realităţi ale societăţii în care trăiec şi m-aş fi avântat pe şapte baricade pentru a schimba ceva în jurul meu, pentru a opri toţi concetăţenii ce stau pe valiză, gata de ducă. Dar cum? Răspunsul mi-a venit din alte întrebări. Unde se pierde potenţialul ce îl văd la copiii şi adolescenţii ce-i am în faţă la ore? Parcă învaţă bine, oferă răspunsuri perfecte, denotă bunătate, dar, pe mulţi nu-i mai regăsim în viaţa de după şcoală, ca fiind tineri cu atitudine.
Deseori, auzeam şi alţi oameni întrebându-se ce se întâmplă, pe drumul către maturitate, cu aceşti copii strălucitori? Şi am înţeles că am, de fapt, la îndemână o posibilitate uimitoare de a schimba lumea – prin oamenii aceştia ce-i am alături. Ceea ce eu aş putea face în măsura unităţii, prin ei este însutit, înmiit şi am decis să ne dăm unii altora şansa de a ieşi dintre coperţile poveştii astea plicticoase prin acţiuni care ne-ar forma ca fiind cetăţeni, nu spun responsabili, cu iniţiativă, căci ar fi o tautologie, deoarece identitatea civică, are sens mult ai profund decât simpla menţiune din buletin şi este despre oameni preocupaţi de binele celor din jur, ca de propriul bine.
Pentru aceasta nu e nevoie să am forţe supraumane, dar utilizez mult resursele comunităţii şi implic diverse alte persoane şi instituţii în procesul de formare a elevilor. Simplu zis, unde mă duc eu, mă întorc a doua oară cu ei sau invit pe cineva pentru ei.
Nu mă aştept că vor avea soluţii gata sau formule pentru a face faţă provocărilor ce le va pune viaţa înaintea lor, dar contează că vor avea o atitudine ce-i va determina să găsească rezolvarea cea mai potrivită pentru ei şi semenii lor. Important este ca ei să însușească și aplice aceaste abilităţi în activitățile de voluntariat, pentru identificarea soluțiilor la unele probleme ce țin de comunitatea lor școlară sau locală. Pentru că avem nevoie (ca de aer) de tineri ce vor deține competența de a manifesta poziție civică activă.
Şi, cum nu va fi credibil racul, dacă te va învăţa să mergi înainte, foarte important este şi propriul exemplu. Ca să poţi oferi, trebuie să acumulezi, să te formezi. Înainte de a porni la drum, îţi faci desaga şi, pentru că, unul dintre principalele scopuri ale omului este desăvârşirea de sine – nu de dragul satisfacerii orgoliului, dar pentru a putea fi util societăţii din care face parte. Deci, mă strădui să beneficiez de oportunităţile ce-mi apar în cale, pornind de la întrebarea „De ce nu? Ce mă opreşte să fac asta?”
N-am spus mai sus, dar medalia are şi un revers. Acesta arată lacrimile eşecurilor, nerecunoştinţă din partea celor pentru care tu credeai că te dedici, căderea în extenuare, lipsa de timp pentru micile plăceri ale vieţii. Dar în timp rămâne doar senzaţia de satisfacţie pentru lucrul bine făcut şi, cum spuneam anterior, experienţa acumulată.
Pentru a evita riscurile, a lustrui şi reversul medaliei, trebuie să învăţăm a ne cruţa, să evităm extenuarea, epuizarea. Să ţinem cont de achilibrul dintre binele public şi interesul personal.
În final, reiterez, că doar acţiunea, este unica şansă de a spori contribuţia la trei valori fundamentale: Adevărul, binele, frumosul. Pentru că viaţa nu este despre diplome, medalii, premii, este despre, cu şi pentru oameni…. despre rostul nostru pentru umanitate. De asta mă îndemn şi vă îndemn să fim acolo unde ne este locul, locul pe care să-l sfinţim”.
***
Eveniment realizat în cadrul Proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente” implementat de PNUD Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Ambasadei Olandei prin Programul Matra. Evenimentul organizat de Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, în parteneriat cu Comisia Electorală Centrală și Parlamentul Republicii Moldova. Opiniile exprimate în cadrul evenimentului nu reflectă neapărat punctul de vedere al agențiilor USAID sau PNUD Moldova.
