(video) Cinci ani de la „ruta morţii”
La cinci ani de la tragicul accident rutier din satul Morenii Noi, Ungheni, când 13 persoane au decedat, iar alte 37 au fost rănite şi au rămas cu sechele pe viaţă, nicio persoană nu stă după gratii. Recunoscuţi vinovaţi pentru producerea tragediei şi condamnaţi la închisoare au fost mecanicul-şef, Vasile Enachi, şi medicul Ion Rusu, ambii angajaţi la „Feodora” SRL, cea care deţinea ruta Morenii Noi-Ungheni, pe când administratorul SRL-ului, Valentin Percic, a fost achitat şi continuă să-şi dezvolte afacerea. După ce, la început de august 2017, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi-a spus verdictul, au fost reluate şedinţele de judecată în litigiul privind achitarea prejudiciilor materiale pentru părţile vătămate şi succesorii persoanelor decedate.
Joi, la 9 august 2012, într-un autobuz cu o capacitate de 17 locuri au urcat 50 de oameni. Toţi se grăbeau la Ungheni. Călătoria lor, însă, a durat doar 15 minute. Vehiculul, în plină viteză, a ajuns într-un şanţ şi s-a izbit violent cu partea din faţă de un mal. Unii pasageri au fost aruncaţi prin parbriz, alţii au rămas blocaţi între fiare. Tragedia a luat viaţa a 13 persoane, alte 37 au fost rănite. În accident au decedat primarul de Morenii Noi şi soţia acestuia. Şi şoferul, care ulterior s-a dovedit că a urcat beat la volan şi a condus cu viteză excesivă, a murit. Sub acuzaţie au fost puse trei persoane.
Cinci ani în instanţă
Timp de trei ani, dosarul s-a aflat pe rolul primei instanţe. La 30 iunie 2015, magistratul Mihail Moraru de la Judecătoria Ungheni l-a condamnat la doi ani de închisoare, cu ispăşirea pedepsei într-un penitenciar de tip deschis, pe Ion Rusu, medicul firmei care deţinea ruta Morenii Noi-Ungheni, cel care i-a permis şoferului să urce la volan în stare de ebrietate. Expertiza a stabilit că şoferul avea în sânge 0,4 promile de alcool.
Valentin Percic, adminsitratorul „Feodora” SRL, care ar fi într-o relaţie de cumetrism cu judecătorul Moraru, a fost achitat. Magistratul a dispus punerea sub strajă a celor doi angajaţi ai „Feodora” SRL imediat după pronunţarea hotărârii şi trimiterea acestora în arest până la pronunţarea unei sentinţe executorii de către Curtea de Apel Bălţi. La 3 aprilie 2017, instanţa de apel a menţinut hotărârea primei instanţe.
Respectiv, în locul a doi ani de detenţie într-un penitenciar de tip deschis, inculpaţii au stat un an şi unsprezece luni în unul de tip închis. Pe 9 august, când se împlineau cinci ani de la tragedie, Curtea Supremă de Justiţie a respins toate recursurile declarate de părţi. Sentinţa pronunţată de prima instanţă a devenit irevocabilă.
Vasile Enachi, mecanicul de 63 de ani, pregăteşte în prezent actele pentru a apela Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), acolo unde speră să-şi demonstreze nevinovăţia.
Un inculpat care a devenit victimă
Deşi a primit o sentinţă de condamnare la 2,6 ani într-un penitenciar de tip deschis, Vasile Enachi, mecanicul de la „Feodora” SRL, a stat închis după gratii în Bălţi, timp de 2 ani, deoarece magistratul Moraru de la Judecătoria Ungheni a dispus plasarea acestuia în arest până la pronunţarea sentinţei executorii. După ce, la 3 aprilie, Curtea de Apel Bălţi a menţinut sentinţa, Vasile Enachi a fost transferat în Penitenciarul nr. 4 din Cricova, care este unul de tip deschis.
A stat acolo aproape o lună, iar în iulie curent, cu şase luni înainte de termen, a fost eliberat pentru comportament exemplar. A revenit acasă cu o listă întreagă de afecţiuni de sănătate, dar cu certitudinea că trebuie să-şi demonstreze nevinovăţia la CtEDO, pentru ca această „nedreptate” să nu afecteze viitorul fiului său, student în România.
Vasile Enachi spune că este nevinovat şi că a fost trimis la închisoare doar pentru că, după tragedie, se cereau condamnări şi decapitări publice.
Acesta spune că, timp de trei ani, până la pronunţarea hotărârii Judecătoriei Ungheni, şeful său, Valentin Percic, îi dădea asigurări că nu va primi decât o amendă, pe care el ar fi plătit-o.
După ce Percic a fost achitat, iar soţul său închis după gratii, spune soţia condamnatului, Galina Enachi, administratorul „Feodora” SRL, evita discuţiile la subiect.
Mecanicul, care activa la „Feodora” SRL din 2006, susţine că şeful său, Valentin Percic, ar fi cumătru cu judecătorul Mihail Moraru, care, între timp, a plecat din sistem, fiind unul dintre justiţiarii implicaţi în „spălătoria rusească”. Vasile Enachi crede că judecătorul în complicitate cu Percic l-au trimis după gratii pentru doi ani ca să nu poată acumula probe.
„Noi nu trebuie să schimbăm judecătorul, pentru că este bun, îmi spunea Percic. Dar s-a dovedit că el cu judecătorul avea relaţii. Ne-au ţinut în închisoare până când s-a pronunţat Curtea de Apel ca să nu putem căuta probe. Dar atâţia oameni, înţelegi, au decedat, trebuia să găsească un ţap ispăşitor”, afirmă mecanicul, care îşi aminteşte în detaliu dimineaţa de august din 2012.
Cursă ilegală cu 51 de pasageri
„La 9 august 2012, Păduraru s-a prezentat la 6.30 dimineaţa, conform graficului stabilit. Personal, vizual, am efectuat controlul tehnic. Noi nu avem utilaj special. Am verificat sistemul de iluminare, frâna… Şi la dânsul totul a fost normal, în afară de frâna de mână. Frâna de mână era cu defect, dar asta nu se utilizează la mers, e frână de parcare”, povesteşte Vasile Enachi, care precizează că a întocmit imediat un act de verificare tehnică, în care a specificat defecţiunea identificată şi l-a obligat pe şoferul Ion Păduraru să se deplaseze la staţia de deservire tehnică pentru înlăturarea defecţiunii până la ora 10.00, atunci când, conform orarului, autobuzul urma să pornească din Ungheni spre Morenii Noi.
Actul intocmit de Vasile Enachi. În document este specificat expres că şoferului i se eliberează foaia de parcurs cu condiţia că, după lichidarea defecţiunii, şoferul va aduce vehiculul la verificare repetată. În loc să meargă la staţia tehnică, şoferul s-a deplasat la Morenii Noi, pentru o cursă ilegală.
„Cursa asta ilegală el o făcea de mult timp, dar noi nu purtam răspundere pentru ea. Acum, el, în loc să respecte indicaţiile mele, conform actului pe care l-am făcut, pleacă la Morenii Noi, la 15 km distanţă de oraş. În vârful dealului, acolo, în faţa primăriei, unde se adunau oamenii, în loc de 17 călători, cât era capacitatea autobuzului, i-a luat pe toţi. Eu şi azi mă mir cum o vârât el acolo 51 de oameni. Toată lumea se miră”, constată mecanicul, arătându-se nedumerit de faptul că şoferul a deconectat motorul atunci când cobora în pantă, aşa cum se arată în concluziile celui de-al doilea Raport de expertiză auto-tehnică, din 19.02.2016.
„Supraîncărcarea autocarului, deconectarea motorului, decuplarea transmisiei au dus la reducerea considerabilă a eficacităţii frânelor. Din punct de vedere tehnic, acţiunile menţionate ale şoferului au putut fi în legătură cauzală cu accidentul rutier”, scrie Expertiza judiciară, unde mai este stipulat că „defectul frânei de parcare, depistat la examinarea autocarului, nu se află în legătură cauzală cu accidentul rutier”.
Prima expertiză, efectuată la câteva zile după accident, a arătat mai multe defecţiuni tehnice ale autovehiculului: limitarea la deplasarea pistoanelor cilindrilor de frână, uzura tamburelor de frână, uzura plăcuţelor saboţilor de frână. Cea de-a doua expertiză a explicat că defecţiunile era posibil de identificat doar la staţia de testare tehnică, prin demontarea roţilor şi tamburelor de frână.
„Potrivit experţilor, defectele tehnice menţionate nu este posibil de stabilit prin control vizual de către mecanic, înainte de efectuarea cursei autocarului”, scrie în actul judiciar. În pofida acestor concluzii, dar şi a constatării că defecţiunile persistau de ceva timp, agentul economic care cu două luni înainte de accident a efectuat testarea tehnică a autobuzului, testare care urma să identifice problemele respective, nu a fost tras la răspundere şi nici măcar audiat.
Licenţă cu semne de întrebare
Deşi din 2006 legea interzice antrenarea la transportul călătorilor a vehiculelor reutilate din camioane-furgon, microbuzul implicat în accident, unul reutilat, nu a fost scos din uz de „Feodora” SRL. Mai mult, în pofida acestor restricţii legale, Camera de Licenţiere a prelungit licenţa transportului până în 2016. În deciziile instanţelor care au judecat dosarul nu este abordat acest aspect la capitolul responsabilităţii administratorului „Feodora” SRL, la fel cum nu este examinată şi problema lipsei contractelor de asigurare obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor faţă de călători.
Legea obligă transportatorii să încheie anual contracte de asigurare, dar, potrivit mecanicului, „Feodora” SRL a încept să perfecte contracte abia din 2014, la doi ani după accident. În timp ce mecanicul şi medicul firmei au fost condamnaţi pentru punerea în exploatare a mijloacelor de transport cu defecte tehnice vădite, patronul a fost achitat pentru că „nu au fost prezentate acte sau documente care ar confirma că Percic Valentin i-a ordonat sau a permis şoferului Pădurari Ion să efectueze transportul auto de călători în stare de ebrietate alcoolică şi cu mijlocul de transport cu defecte tehnice vădite în sistemul de frânare şi ghidare”.
„Am posibilitatea să demonstrez nevinovăţia la CtEDO”
„Socot că în Moldova nu am unde-mi demonstra nevinovăţia, deoarece sistemul de drept este zdruncinat de corupţie. Sper că voi demonstra şi am posibilitatea să-mi demonstrez nevinovăţia la CtEDO. Am pregătit şi o scrisoare către conducerea ONU”, susţine Vasile Enachi, adăugând că viaţa familiei sale în cei doi ani de închisoare a însemnat zeci de demersuri către cele mai importante instituţii, conducătorii cărora au strâns de fiecare dată din umeri.
„După 30 iunie 2015, s-au început drumurile mele nesfârşite la Chişinău, la Bălţi, la toate instanţele: la dl Eşanu am fost de două ori, la dl Harunjen, la Parlament. Mi se permiteau întrevederi cu soţul o dată în lună, 20 de minute. De fiecare dată, îi duceam medicamente. El, în penitenciar, a căpătat atâtea boli, că eu trebuia să mă duc la Bălţi cu două mii ca să-i cumpăr leacuri, plus la asta – şi eu, şi băiatul leacuri, din pensia mea. M-am adresat după ce a împlinit vârsta de pensie, după 42 de ani lucraţi la stat, la o organizaţie de stat, nici pensia nu i-au dat-o la 62 de ani”, povesteşte femeia, care spune că, în pofida problemelor de sănătate grave ale soţului, dar şi a recomandării medicului din Penitenciarul nr. 11 din Bălţi, pentru „tratament în instituţiile medico-sanitare specializate”, instanţa refuza de fiecare dată eliberarea provizorie a acestuia sub control judiciar.
„Singurul lucru care m-a scăpat pe mine în penitenciar este harul de a citi. Era o bibliotecă, erau multe cărţi. Cu asta mă luam. Cititul m-a salvat”, susţine Vasile Enachi.
„La bătrâneţe, ne-au distrus. Doi ani n-am mai avut somn şi am fost mereu cu ochii în lacrimi”, spune Galina Enachi, fără vreo speranţă că organele de drept se vor autosesiza şi vor trimite dosarul la rejudecare, dar cu disperare la gândul că ar putea fi puşi să plătească prejudicii materiale părţilor vătămate şi succesorilor persoanelor decedate.
Litigiul civil în care figurează Vasile Enachi, Ion Rusu, Valentin Percic şi Biroul Naţional al Asiguratorilor de autovehicule a fost reluat, iar următoarea şedinţă va avea loc pe 15 ianuarie.
Valentin Percic a refuzat să discute după ce l-am anunțat despre subiect. „Citiți. Pe site este totul. Citiți de la Curtea Supremă, prima și a doua instanță”, a declarat administratorul „Feodora” SRL și a închis.
