Necrolog al Asociației Istoricilor din R. Moldova, dedicat lui Alexandru Moșanu: „S-a stins din viaţă un mare PATRIOT al neamului, un lider al Mişcării de Eliberare Naţională a românilor basarabeni, un om de o valoare intelectuală incontestabilă”
Profesorul, savantul şi omul politic Alexandru Moşanu (19 iulie 1932 - 7 decembrie 2017)
Vestea tristă despre trecerea la cele veşnice a lui Alexandru Moşanu, profesor universitar, doctor habilitat în ştiinţe istorice, preşedinte de onoare al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova (1990-1993), a produs în inimile noastre un sentiment de profundă durere. Comunitatea ştiinţifică, breasla istoricilor, mişcarea naţională şi democratică din Republica Moldova au suferit o pierdere irecuperabilă: s-a stins din viaţă un mare patriot al neamului, un lider al mişcării de eliberare naţională a românilor basarabeni, un om de o valoare intelectuală incontestabilă.
Născut la 19 iulie 1932, în satul Branişte, judeţul Bălţi, România, după absolvirea şcolii primare din satul natal şi a şcolii medii din satul vecin, şi-a făcut studiile la Şcoala Pedagogică din Bălţi (1948-1952) şi
Alte două decenii (decembrie 1976 - iunie 1997), a activat în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova (U.S.M.) în calitate de lector superior, conferenţiar, profesor (1976-1980), şef de catedră (1980-1990), decan (1989-1990). A contribuit la pregătirea unei pleiade de tineri istorici, ştiind să-i îndrume şi să-i sprijine pe tinerii capabili şi cu o clară conştiinţă naţională, cu o poziţie activă în viaţă.
A făcut o strălucită carieră ştiinţifică. În 1966 susţine teza de doctor în ştiinţe istorice, iar în 1979 - pe cea de doctor habilitat în ştiinţe istorice. În 1982 i se acordă titlul didactic de profesor universitar. Este autor a două monografii şi a peste 100 de lucrări ştiinţifice.
În perioada regimului totalitar-comunist, a fost supus, în câteva rânduri, maltratărilor politice. La 15 septembrie
La sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut s-a încadrat activ în mişcarea de renaştere naţională. A făcut parte din grupul de iniţiativă al Mişcării Democratice, a participat la primele manifestări democratice ale studenţilor şi profesorilor de
Alexandru Moşanu a fost unul din fondatorii Asociaţiei Istoricilor din Moldova, fiind ales şi primul ei preşedinte (1989 -1990), iar din 2009 - a fost preşedinte de onoare al AIRM. În această calitate, a contribuit la promovarea adevărului istoric, a pledat pentru neamestecul factorilor politici în sfera de activitate profesională a istoricilor.
În calitate de deputat, preşedinte al comisiilor parlamentare şi preşedinte al Parlamentului a contribuit la decretarea Tricolorului ca drapel de stat şi a Stemei Republicii Moldova. În iunie 1990, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat „Avizul Comisiei Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova pentru aprecierea politico-juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune şi a Protocolului adiţional secret din 23 august 1939, precum şi a consecinţelor lor pentru Basarabia şi nordul Bucovinei, elaborat de Comisia Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova în frunte cu Al. Moşanu.
Profesorul Alexandru Moşanua avut un rol deosebit de important în pregătirea şi desfăşurarea, între 26 şi 28 iunie 1991,
În declaraţia aprobată de participanţii la conferinţă se menţiona: „Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei, nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa, teritorii care nu i-au aparţinut de jure şi asupra cărora nu avea nici un drept, a constituit primul act al tragediei naţionale - sfârtecarea României în anul 1940 - punând la grea încercare întregul popor român, şi i-a adus imense suferinţe şi incalculabile daune. Trecerea totală a acestor teritorii în componenţa U.R.S.S. a generat pentru decenii consecinţe dramatice pentru întreg poporul român, îndeosebi pentru populaţia din teritoriile respective”.
Într-o situaţie politică foarte complicată, Alexandru Moşanu a condamnat cu fermitate puciul de
Profesorul Alexandru Moşanu a pledat cu perseverență pentru lichidarea consecinţelor nefaste ale pactului Ribbentrop-Molotov, a combătut concepţiile neîntemeiate ale istoriografiei sovietice referitoare la existenţa „poporului moldovenesc” deosebit de cel român şi a „limbii moldoveneşti” diferită de cea română.
Prin cuvântul scris şi rostit, a pledat pentru reabilitarea adevărului istoric despre unitatea românească, despre caracterul românesc al Basarabiei. Constantă şi consecventă a fost poziţia sa şi în ceea ce priveşte predarea în învăţământul de toate gradele din Republica Moldova a disciplinei „Istoria românilor”.
Recunoscându-i-se înalta calificare ştiinţifică, în 1993, este ales membru de onoare al Academiei Române. Din 1994 este fondator şi redactor-şef al revistei de istorie şi cultură “Destin Românesc”. Distribuită în toate zonele populate de români, pentru înalta ţinută ştiinţifică, pentru devotamentul faţă de problematica basarabeană şi cea panromână, publicaţia a fost de la bun început şi rămâne în continuare înalt apreciată de specialiştii în domeniu atât din ţară cât şi de peste hotare.
Exprimăm sincere condoleanţe îndureratei familii a distinsului profesor, istoric şi om politic.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Semnează: Gheorghe Negru, Ion Negrei, Anatol Petrencu, Valeriu Matei, Gheorghe Cojocaru, Vitalie Văratec, Ion Stăvilă, Anatol Țăranu, Ion Varta, Andrei Eșanu, Demir Dragnev, Pavel Parasca, Ion Șișcanu, Gheorghe Postică, Igor Șarov, Ion Niculiță, Pavel Cocârlă, Ion Gumenâi, Ion Eremia, Alexandru Cosmescu, Gheorghe Corovai, Lidia Moldovanu, Svetlana Suveică, Ion Chirtoagă, Vladimir Mischevca, Dinu Poștarencu, Constantin Ungureanu
Cei care vor submina democrația și independența R. Moldova, MONITORIZAȚI în continuare de SUA. „Statele Unite ale Americii sunt cei mai importanți parteneri ai R. Moldova atunci când vorbim de sancțiuni”
„Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu”: O expoziție dedicată foametei organizate de sovietici în Basarabia și filmul „Omorâți prin înfometare”, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău
Autoritățile R. Moldova, ajutate de 14 Înalți Consilieri UE în procesul de reforme și de integrare europeană: Jumătate dintre aceștia sunt din România