În fiecare an, la 9 decembrie, este marcată Ziua Internațională a Luptei Împotriva Corupției, instituită de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în 2003.
Deși a fost declarat oficial, la nivel mondial, războiul împotriva corupției, totuși aceasta continue să afecteze aproape fiecare țară, distrugând societatea, infectând sistemul medical, sistemul educațional și cauza moartea a multor cetățeni.
Nu a scăpat de această „cangrenă” nici Moldova. Potrivit raportului anual al organizației Transparency International, corupția în R. Moldova prosperă. „Din cauza corupției, în foarte multe țări unii oameni sunt nevoiți să se culce flămânzi, iar alții se desfată în lux”, susține José Ugaz, președintele Transparency International (TI). Potrivit indicelui de percepție a corupției, în acest an, R. Moldova se clasează pe locul al 123-lea din 176. Potrivit acestui raport, țara noastră a obținut doar 30 de puncte pentru lupta cu corupția, cu 5 puncte mai puţin decât în anul 2012. Totodată, experții TI susțin că legătura dintre acțiunile de corupție și inegalitățile care se produc, alimentează populismul. Atunci când politicienii nu luptă cu corupția, oamenii devin cinici și foarte sceptici. Astfel, oamenii încep să susțină liderul care le promite că va rupe acest lanț al corupției.
„Corupția este cauza esențială de nemulțumire și de pierdere a încrederii în politică și instituțiile democratice. Este esențial ca țările să aibă nu doar o legislație și resurse pentru investigarea și pedepsirea actelor de corupție, dar și să facă tot posibilul ca să le prevină. Corupția nu poate fi tolerată. Liderii politici ar trebui să aibă voință politică și să facă tot posibilul ca să combată corupția și să creeze cultura integrității”, este de părere Thorbjorn Jagland, Secretarul General al Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO), organism al Consiliului Europei.
Într-un interviu pentru ZdG, Kersti Kaljulaid, președinta Estoniei, a vorbit despre importanța combaterii corupției și a transparenței și accesului la informații.
„Nu veți putea face schimbări spre bine în stat fără transparență. Luptați cu corupția în fiecare zi, nu vă opriți, altfel această luptă nu poate avea sorți de izbândă. Și noi în Estonia nu abandonăm această luptă, și alte state transparente nu renunță la această luptă, căci altfel tot efortul va fi pierdut,” a declarat președinta Estoniei.
„Corupția creează dependență și frică. Singura soluție este să fii integru și să știi că nu poți fi șantajat cu nimic. Noi avem o cultură a neintegrității. Vrem să cultivăm integritatea în rândul cetățenilor, pentru că integritatea trebuie să fie o trăsătură a fiecărei persoane”, este de părere Cristina Țărnă, ex-director adjunct al Centrului Național Anticorupție (CNA).
„Combaterea corupției necesită în primul rând voință politică. Dar chiar și asta nu este suficient atunci când instituțiile statului sunt slabe, ceea ce reprezintă problema fundamentală cu care se confruntă Moldova. Atunci când administrația de stat este mare și ineficientă, iar funcționarii publici sunt prost plătiți, organizațiile nu își pot juca rolul în impunerea statului de drept, în protejarea cetățenilor și a proprietăților lor. Devine foarte dificilă eradicarea corupției”, a spus Armașu, ministrul Finanțelor într-un interviu acordat Fondului Monetar Internațional (FMI) despre sarcinile care urmează a fi îndeplinite pentru a îmbunătăți starea economică a R. Moldova.
Tot atunci, Sergiu Cioclea, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a declarat că în lupta împotriva corupției este nevoie de o transparență mai mare în sectorul bancar, precum și de implementarea mai eficientă a politicilor de combatere a spălării banilor.
„Din perspectiva băncii centrale, este nevoie de o mai mare transparență în sectorul bancar, o bună implementare a politicilor de combatere a spălării banilor și a politicilor de cunoaștere a clientului. Este de la sine înțeles că o astfel de transparență promovează în cele din urmă o formă de „democrație economică”, în care întreprinderile au acces la finanțare pe baza planurilor lor de afaceri și a profilurilor de risc, și nu pe posibilele lor afilieri politice. În calitate de guvernator, am asigurat din partea Parlamentului R. Moldova numirea a doi tehnocrați în funcție de viceguvernatori, făcând consiliul executiv al băncii centrale în întregime independent de partide politice. De asemenea, ne străduim să promovăm sistemele de plăți fără numerar care vor contribui la creșterea responsabilității și urmăririi fluxurilor financiare”, a spus Cioclea.
Într-un raport al Uniunii Europene se arată că R. Moldova stă prost la capitolul transparență în decizii și acțiuni întreprinse de aleșii poporului și organele de drept.
„UE și R. Moldova au relații strânse, consolidate prin acordul de asociere care a intrat în vigoare acum nouă luni. Programul de asociere prezintă în detaliu angajamentele asumate de autoritățile din R. Moldova, printre care cele care vizează lupta împotriva corupției, asigurarea independenței sistemului judiciar, depolitizarea instituțiilor de stat și investigarea fraudelor bancare. S-au înregistrat câteva progrese, dar sunt necesare eforturi suplimentare, în beneficiul cetățenilor noștri”, a spus Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii și vicepreședinte al Comisiei.
Autorii raportului susțin că sunt necesare investigații suplimentare pentru a-i aduce în fața justiției pe cei care se fac vinovați de frauda din sistemul bancar. Mediul de afaceri și de investiții este în continuare afectat de corupția la scară largă și de lipsa unor politici consecvente. În plus, faptul că interesele economice se concentrează acum în mâinile unui număr mai mic de persoane generează riscul ca politicile publice să fie influențate de aceste persoane.
„Corupţia, din păcate, este un rău universal— Corupţia este un adevărat cancer în lumea întreagă, deoarece perverteşte comportamentele peste tot unde există, deseori în situaţii extrem de grave, precum cele din domeniul sănătăţii sau al educaţiei”, este de părere Pascal Vagogne, Ambasadorul Franței în R. Moldova.
„Corupţia ucide. Corupția distruge şi comunitatea. Tinerii nu mai au încredere în stat şi decid să plece, să-l abandoneze. Corupţia distruge moral o comunitate întreagă, devii şi tu tentat să participi la acest sistem, ca să obţii şi tu unele beneficii. Corupţia corupe mai departe. Corupţia este o cangrenă care macină suflete. Corupţia distruge o ţară întreagă”, declară Clotilde Armand, activistă civică, politiciană și manager în România.
Corupţia se definește ca o infracțiune comisă de oficialitățile din sectorul public sau privat care abuzează de funcţia lor pentru a avea un câştig pentru sine sau pentru alte persoane. Există mai multe forme ale corupţiei, iar între ele sunt mita, delapidarea, abuzul de putere. Corupţia atacă fundamentele instituţiilor democratice, distorsionează procesele electorale, perverteşte supremaţia legii şi crează un sistem birocratic bazat pe incompetenţă, al cărei unic scop este solicitarea mitei. Corupţia contribuie la instabilitate, încetineşte dezvoltarea economică prin descurajarea investiţiilor străine directe şi este un factor dominant care conduce statele fragile la faliment.
