Deliberând în liniște asupra recunoasterii Ierusalimului drept capitală Israelului si mutarea Ambasadei SUA din Tel Aviv în Ierusalim, președintele Donald Trump și echipa să specializată pe Orientul Mijlociu au ajuns la concluzia că Autoritatea Palestiniană are prea mare nevoie de SUA ca să reacționeze.
Americanii sunt convinși că planul lor de a „resuscita” negocierile de pace poate supraviețui în fața unei „explozii temporare de furie” dîn partea arabilor.
Oficiali de la Casă Albă au declarat pentru publicatia Jerusalem Post ca decizia lui Trump a fost luată separat față de efortul de a reporni discuții directe de pace între israelieni și palestinieni, conduse de Jared Kushner, ginerele lui Trump, și Jason Greenblatt, reprezentant special pentru negocieri internationale.
Ambii au avut roluri consultative în dezbaterea despre Ierusalim, alături de Consiliul de Securitate Națională al președintelui și consilierii săi politici.
Decizie exclusivă a lui Trump
Decizia radicală de miercuri (de a recunoaște Ierusalimul drept capitală Israelului – n.red.) a fost luată exclusiv de Trump.
„Nu a fost ceva programat”, a spus un oficial de la Casa Albă. „A fost o decizie separată de procesul de pace. Dar, după cum ați putut vedea din discursul președintelui, ne angajăm complet”.
Oficiali dîn Administrația Trump au mai declarat pentru publicația citată că iau în serios îngrijorările exprimate de palestinieni și arabi și înțeleg reacțiile apărute în urma discursului susținut de președintele SUA.
Totusi, ei speră că furia va trece și se așteaptă că Ramallah să își dea seama că asta este singură șansă a palestinienilor de a obține suveranitate – cu ajutorul Washington-ului.
Americanii cred că marile state arabe nu mai pun mare preț pe problemele palestinienilor, așa că decizia de acum nu va afecta relațiile bilaterale.
În plus, oficialii americani sunt de părere că influența pe care o au SUA asupra aliaților arabi – care solicită ajutor pentru a face față Iranului – va menține procesul de pace pe linia de plutire.
De asemenea, oficialii cred că prezența Israelului în Ierusalim este dreapta și justă, indiferent de statutul care îi va fi stabilit în urma negocierilor.
„Știm că va fi durere, dar pe termen scurt”, a spus unul dintre oficiali. „Pe termen lung, această măsură va ajuta negocierile”.
Discursul istoric susținut de Trump a sfărâmat cei 70 de ani de politică SUA asupra Ierusalimului – în conformitate cu standardele internaționale – care până acum au lăsat soarta orașului antic în mâinile israelienilor și palestinienilor.
Opoziție din toate colțurile lumii
Aproape toate statele din lume s-au opus acestei decizii, avertizând că ar putea destabiliza regiunea și îngreuna procesul de pace dintre israelieni și palestinieni.
Israelul insistă că orașul trebuie să rămână capitală, iar palestinienii solicită o capitală proprie, situată în cartierele din est – dar sediul Guvernului rămâne în Ierusalim oricum ar fi, a concluzionat Trump.
„El a reiterat angajamentul său față de pace. Nimic din discursul lui nu împiedică procesul de pace – și am arată destul de clar că nu punem în pericol nicio negociere asupra statutului final”, a declarat un oficial.
Si iată că Trump nu s-a lovit de reticențe numai dîn partea aliaților săi – Marea Britanie, Franța si Germania (în Europa), și Iordania, Arabia Saudită, Turcia și Egipt (în Orientul Mijlociu) – ci și din partea membrilor propriului sau cabinet, care s-au îndoit de cunoștințele sale în ceea ce privește acest conflict.
Odată ce Trump a luat decizia, membrii Cabinetului i-au solicitat să amâne cu o săptămână anunțul, pentru a întări măsurile de siguranță de la instituțiile diplomatice ale SUA dîn întreagă lume.
Daca nu ar fi avut loc această amânare, decizia ar fi fost anunțată de Trump pe 29 noiembrie, dată la care în 1947 a fost votat Planul de Partiție pentru Palestina.
În mod special, secretarul de Stat, Rex Tillerson, și secretarul Apărării, James Mattis, s-au opus acestei decizii.
„Aceasta recunoaștere este doar o recunoaștere a realității”, le-a spus Tillerson reporterilor în Viena. „Toate birourile guvernamentale ale Israelului sunt deja în Ierusalim, deci America doar recunoaște această realitate”.
„Cred totuși că este important, în contextul acestor remarci, să menționez că președintele a spus că SUA vor susține o soluție de divizare în două state (Palestina și Israel – n.red.) dacă asta este dorința ambelor părți”, a declarat secretarul.
„Președintele a mai precizat că asta nu definește sub nicio formă statutul Ierusalimului – asta rămâne la latitudinea celor două parti”.
Tillerson este responsabil de siguranță a mii de diplomați dîn ambasade și consulate, care sunt acum în vizorul protestatarilor furioși: ambasadele și Consiliul Consultativ pentru Securitate în Străinătate (Overseas Security Advisory Council) au emis alerte de securitate privind violență în peste 20 de state de pe 4 continente, după anunțul lui Trump.
In același timp, Departamentul de Stat a lansat un avertisment de călătorie la nivel mondial pentru cetățenii americani.
Procesul de pace
Totusi, Kushner și Greenblatt conduc eforturile Administrației de a resuscita discuțiile de pace, nu Tillerson – deși prima faza a proiectului lor rămâne incompletă, cei doi au adunat propuneri detalitate, în sute de pagini, care tratează cele mai delicate subiecte dîn conflict.
Ei se așteaptă să își ducă la capăt planul odată ce furia temporară trece.
„Ne vom ține în continuare capetele plecate și ne vom prezența planul la momentul potrivit”, a spus un oficial de la Casă Alba.
„Credem că, într-un final, lumea își va da seama că Stetele Unite joacă un rol esențial în obținerea pacii”.
Un alt oficial a declarat că echipa lui Trump a știut în tot acest timp intenția președintelui, chiar dacă inițial nu a fost de acord cu această miscare.
„Anumite părți vor reacționa în modul în care trebuie să reacționeze. Ne așteptăm și la obstacole de-a lungul drumului”, a spus oficialul.
Numai timpul va arată dacă reacția palestinienilor față de nouă politică a lui Trump va fi un obstacol mic în drumul către pace sau marginea unei prăpăstii de pe care se aruncă o altă promisiune făcută de Trump în campania electorală: „Încheierea tuturor acordurilor necesare pentru a asigura pacea în Orientul Mijlociu”.
Ca reacție la discursul lui Trump, trei „zile de furie” au început joi de-a lungul Cisiordaniei și Fâșiei Gaza, unde protestele au atras sute de participanți, iar gruparea Hamas, care controlează fâșia de coastă, a făcut apel la o nouă „intifada” – o răscoala violentă – împotriva Israelului.
Echipa de pace a lui Trump a avut o abordare asupra conflictului care se bazează pe sprijinul aliaților arabi – aliniați strategic cu Israelul pentru prima dată în detrimentul Iranului – aplicând presiune asupra conducerii palestiniene pentru a se reîntoarce la masă negocierilor.
Reactii dure din partea șefilor de stat
Toti șefii de state care au luat parte la acest efort au condamnat, miercuri, acțiunile lui Trump, avertizând că ar periclita orice proces de pace pe care îl are în plan.
Probabil cea mai dura reacție a venit dîn partea autorității palestiniene, când președintele Mahmoud Abbas a declarat că Statele Unite se retrag efectiv din rolul lor istoric de „arbitru corect” în conflict.
„Cu această decizie, administrația SUA a ales să meargă împotriva tuturor acordurilor internaționale și bilaterale și să ignore orice consens internațional”, a spus Abbas.
„Statele Unite se retrag din rolul pe care l-au jucat în procesul de pace”.
Un oficial din partidul Fatah a spus că vicepreședintele Statelor Unite, Mike Pence, care are la sfârșitul acestei luni programată o vizită în regiune, „nu este bine venit în Palestina”.
„În numele lui Fatah o spun! Nu îl vom primi pe omul lui Trump în teritoriile palestiniene”, a spus Jibril Rajoub.
„A cerut să îl întâlnească pe Abbas, pe dată de 19 a acestei luni, în Betleem – o astfel de întâlnire nu va avea loc!”.