Președintele Kîrgîzstanului se ceartă cu toate statele și își condamnă cetățenii la sărăcie

Almazbek Atambayev, căruia într-o săptămână îi expiră mandatul de președinte al Kîrgîzstanului, nu a pierdut timpul în zadar. Nu a folosit timpul în favoarea poporului, dar pentru nevoile sale, desigur. Acesta a ținut cu tot dinadinsul să amintească despre el însuși. Certând Kîrgîzstanul cu cel mai apropiat vecin, Atambayev a mers mai departe și a criticat întreaga structură a Uniunii Economice Eurasiatice (CEEA).

Zilele trecute, președintele Kîrgîzstanului a pus la îndoială faptul că Uniunea poate fi bloc economic civilizat. Acesta a spus că toate deciziile din CEEA rămân doar pe hârtie și a îndemnat oamenii de afaceri să lucreze cu China. Kîrgîzstanul, chiar fără implicarea președintelui, lucrează chiar mai activ decât și-ar dori partenerii din Uniunea Euroasiatică. Membrii Uniunii pierd miliarde de dolari de pe urma reexportului,prin intermediul Kîrgîzstanului, al mărfurilor chinezești în CEEA. Pentru a livra aceste mărfuri în Uniune prin intermediul altor țări ar costa mai mult. În Kîrgîzstan taxele sunt mai mici. Reiese că, în loc să contribuie la dezvoltarea comerțului intern în interiorul CEEA, Kîrgîzstanul, ca un speculant la piață, vinde mărfuri din China. De aceea, președintele kirghiz nu e tocmai persoana indicată care să critice calitatea cooperării în CEEA .

Apropo, nu strică să amintim că anume Atambayev, înainte ca Kîrgîzstanul să adere la CEEA, nu obosea să laude activ asocierea la Uniune și beneficiile pentru republica pe care o conduce. Nici nu e necesar să mergem prea departe cu amintirile. În luna iunie curent, Atambayev spunea că aderarea la CEEA a reprezentat „un pas important pentru beneficiul tuturor kirghizilor”. La doar patru luni, acesta a început să critice dur Uniunea.

De fapt, schimbarea bruscă a retoricii este caracteristică șefului statului, care e pe final de mandat. Declarațiile scandaloase, fără a ține cont de normele diplomatice și de anumite consecințe, fac parte din obiceiurile politice ale lui Atambayev. Trebuie de remarcat faptul că acest obicei este dăunător pentru țară. Politicianul nu s-a rușinat niciodată să facă asemenea declarații, fie că e vorba de politica internă sau externă.

Astfel, în luna octombrie curent, de exemplu, Atambayev brusc a început să critice Statele Unite ale Americii. Acesta spunea iritat că, anterior, Washingtonul a înarmat Uzbekistanul și chipurile pregătea un război în Asia Centrală. În acest sens, acesta era nemulțumit că americanii nu au alocat niciun dolar pentru Kîrgîzstan. De asemenea, el a adăugat că americanii, în loc „să cheltuiască miliarde de dolari pentru Afganistan, Libia sau Siria, mai bine acordau un sprijin real pentru Kîrgîzstan în vederea construirii unui stat democratic”. Mai spunea că acesta ar fi fost fost cel mai bun exemplu pentru întreaga lume islamică. Într-adevăr, de ce să nu fie președintele Kîrgîzstanului cel care decide cum să cheltuiască SUA banii din bugetul propriu, nu-i așa? Cei de la Washington au fost nedumiriți de aceste declarații.

Apropo, aceste atacuri verbale la adresa SUA nu s-au redus la aceste declarații. Atambayev a reacționat și la declarațiile fostului Ambasador al SUA în Federația Rusă, Michael McFaul, care a comentat negativ rezultatele alegerilor prezidențiale din Kîrgîzstan (au fost raportate numeroase încălcări, iar în campania electorală guvernarea a folosit la greu resursele administrative). La rândul său, Atambayev a criticat alegerile prezidențiale din SUA, declarând că nici acolo nu există democrație.

Au existat, de asemenea, atacuri voalate împotriva Rusiei și Chinei, fără a face referire clară la aceste țări. În iulie 2017, la o conferință de presă, Atambayev a declarat că Bișkekul a fost amenințat cu atacuri de rachete. Atunci, pe Aeroportul Internațional din Manas a fost dislocată baza americană.

Anterior, Atambayev a lansat atacuri verbale și contra Belarusului. În 2015,el a declarat că acolo (în Belarus) este încurajată prezența criminalilor, mai ales că li se acordă distincții de stat și felicitări la aniversări. Această declarație scandaloasă a fost făcută după ce a fost ucis un lider al lumii criminale din Kîrgîzstan. Beșkekul a considerat că în spatele crimei ar sta persoane apropiate familiei Bakiev.

Cu oficialitățile de la Ankara, Almazbek Atambaev s-a certat după tentativa de lovitura de stat din Republica Turcia. Turcia a solicitat autorităților de la Bișkek să ia măsuri împotriva adepților lui Gulen, reamintind că Ankara a oferit ajutor financiar Kîrgîzstanului și, în general, ar fi o idee bună să procedeze de aceeași manieră. Dar regulile de etichetă îi sunt străine președintelui din Kîrgîzstan. Acesta a venit cu un răspuns partenerilor din Turcia: „Țărilear trebui să ajute necondiționat. Asta nu înseamnă că noi vom fi la cheremul cuiva. Nu avem noi nevoie de așa asistentă, puteți să-o luați înapoi. Noi suntem recunoscători tuturor țărilor pentru ajutor, dar fără ca să ne dicteze ce să facem. Dacă sunteți atât de deștepți, atunci de ce ați „dormit” și ați admis să se întâmple această tentativă de lovitură de stat?”. Aici se poate de pus punct și de adăugat „no comment”.

Nu doar țările enumerate mai sus au fost ținta declarațiilor scandaloase făcute de Atambayev. În cei șase ani de mandat, președintele Atambayev a reușit să strice relațiile cu majoritatea partenerilor și aliaților, inclusiv cu Kazahstan. Autoritățile din statele enumerate mai sus au respectat normele diplomatice și au fost foarte corecte atunci când au răspuns la atacurile lansate de Atambayev. Totuși, oamenilor de afaceri din aceste țări le-a pierit pofta să mai colaboreze cu partenerii lor kirghizi. Această atitudine a avut un impact important asupra stării economice a Kîrgîzstanului. Acest lucru poate fi văzut dacă analizăm principalii indicatori ai republicii - „înainte” și „după” Atambayev.

Judecați și singuri. Volumul total al exporturilor de bunuri vândute de Kîrgîzstan în străinătate, în 2012, a fost estimată la 1 miliard 900 de milioane de dolari. În 2016 –la doar 1 miliard de 300 de milioane. Cifra de afaceri a comerțului exterior a scăzut în această perioadă de la 7,5 miliarde $, la 4,9 miliarde $. Rezultatele pentru acest an încă nu au fost făcute publice, dar ținând cont că relațiile comerciale cu Kazahstan au fost deteriorate, atunci e evident că indicatorii vor fi și mai slabi.

Și cel mai trist e faptul că principalele victime ale miopiei unui singur om au devenit o națiune întreagă. Este inutil să mai spunem că scăderea indicatorilor macroeconomici va duce la reducerea salariului real pe economie, a pensiilor și prestațiilor sociale. Mai miră pe cineva că, atunci când kirghizii se află în afara țării, având un așa președinte care doar amuză (chiar nu deranjează, dar amuză) întreaga elită politică a lumii, preferă să nu spună de unde au venit? Mai e nevoie să spunem că pe Atambayev îl lasă rece toate aceste percepții? Potrivit unor instituții mass-media, lui Atambayev nu-i pasă de nimic, deoarece are proprietăți peste hotare și un capital financiar foarte solid. Trebuie să mai spunem că, având aceste proprietăți și bani, acestuia nu-i mai pasă cum vor trăi oamenii din Kîrgîzstan după mandatul său. Trebuie, e necesar.

Uneori este necesar, pentru că istoria, de obicei, se repetă și nu trebuie de admis să se mai repete.

Material din presa internațională