AfD a provocat un cutremur politic la alegerile legislative din 24 septembrie, în urma cărora a obţinut 12,6% din voturi şi a acces pentru prima dată în Bundestag, cu 92 de deputaţi.

Încurajată de acest succes, AfD — prezentă şi în 14 din cele 16 parlamente regionale—, reuneşte aproximativ 600 de delegaţi la Hanovra, cu obiectivul alegerii noii conducerii şi al adoptării unei foi de parcurs pentru a se poziţiona drept principalul opozant al cancelarului Angela Merkel şi a capitaliza pe seama dificultăţilor acesteia de a forma un nou guvern.

Problema viitoarei conduceri a AfD va fi o miză majoră la congres, după plecarea lui Frauke Petry, fosta lideră care a denunţat după alegerile din septembrie deriva spre dreapta a partidului.

Pentru a reconcilia diferitele tendinţe, AfD a optat pentru o conducere colegială de cel puţin două persoane.

Lupta se va da pentru al doilea post de co-preşedinte, alături de Joerg Meuthen. Aripa moderată vrea să-l impună pe liderul AfD Berlin, Georg Pazderski, fost colonel în armată, în timp ce facţiunea cea mai dură îl susţine pe Alexander Gauland.

În ce priveşte programul, delegaţii vor dezbate mai multe moţiuni, una dintre ele cerând interzicerea circumciziei băieţilor, practicată de musulmani şi evrei, iar o alta reclamând o definiţie mult mai restrânsă a antisemitismului, pentru a permite criticile împotriva evreilor fără riscul ajungerii în faţa justiţiei.

Mii de poliţişti au fost mobilizaţi pentru evitarea oricăror tulburări, iar sindicatul de poliţie GdP a lansat un apel la calm, după ciocnirile izbucnite în timpul congresului din aprilie al AfD, de la Koln, când mai mulţi membri ai forţelor de ordine au fost răniţi.O purtătoare de cuvânt a poliţiei, citată de agenţia dpa, a declarat că autorităţile au făcut uz de tunuri cu apă pentru a dispersa sute de protestatari care au ridicat baricade pe străzi pentru a împiedica accesul în clădirea unde are loc congresul. Imagini de televiziune au arătat protestatari ridicaţi de poliţie.