Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Încă cinci aleși ai poporului…

Încă cinci aleși ai poporului au votat împotriva limbii române în Constituție

Proiectul de lege privind introducerea în Constituția R. Moldova a sintagmei „limba română” a fost avizat negativ de către Comisia drepturile omului și relații interetnice a Parlamentului. În ședința din 29 noiembrie a Comisiei s-au pronunțat împotrivă cinci deputați PCRM și PSRM. În favoarea modificării art. 13 din Legea Supremă a votat doar liberalul Ion Apostol.

Socialiștii Vladimir Țurcan, Grigore Novac și Fiodor Gagauz și comunistele Inna Şupac și Maria Postoico au avizat negativ subiectul, chiar dacă încă la 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a statuat că limba oficială în R. Moldova este „limba română” și nu „limba moldovenească funcționând pe baza grafiei latine”.

Cu două săptămână mai devreme, la 15 noiembrie, Proiectul de lege a fost avizat pozitiv de Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a Parlamentului. Atunci, împotrivă au votat democratul Nicolae Dudoglu și socialiștii Marina Radvan și Vlad Bătrâncea, iar democrata Elena Gudumac s-a obținut de la vot.

Proiectul de lege pentru modificarea art. 13 din Constituție este semnat de către 35 de deputați PLDM, PL și din Grupul PPE, iar la 31 octombrie, Curtea Constituțională l-a avizat pozitiv, precizând că inițiativa legislativă nu este decât una de ordin tehnic și că parlamentarii erau obligați să execute hotărârea CC din 5 decembrie 2013 imediat după pronunțare.

Instanța constituțională a subliniat că indiferent dacă acest amendamnet de ordin tehnic va fi sau nu aprobat, Hotărârea Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013 nu încetează să-și producă efectele juridice. Altfel spus, din decembrie 2013, oficial, limba de stat în R. Moldova este cea română. Nu este clar însă de ce parlamentarii nu au operat în acești patru ani modificările respective în actul suprem al statului. Curtea a reiterat că „hotărârile interpretative ale Curții Constituționale sunt texte cu valoare constituțională, fiind parte integrantă a Constituției, ele fac corp comun cu dispozițiile pe care le interpretează”. Respectiv, „toate autoritățile publice au obligația să respecte Hotărârea Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013”.

Proiectul de lege urmează a fi propus spre examinare pe ordinea de zi a Parlamentului. Sintagma „limba română” ar putea să fie introdusă în legea supremă dacă cel puțin 67 de parlamentari vor susține Proiectul de lege.

Citiți și

Cine sunt deputații care s-au pronunțat împotriva limbii române în Constituție

„Limba română” s-ar putea regăsi în Constituție abia după patru ani de când a devenit limba oficială a statului. Dodon se teme de „lichidarea identității moldovenești”