Câteva notificări făcute publice de Serviciul Fiscal de Stat au scos la iveală faptul că niște companii anonime au reușit să acumuleze restanțe uriașe de sute de milioane lei la bugetul de stat. Specialiştii se arată contrariaţi de o astfel de situaţie.
Nu este o noutate faptul că periodic Fiscul face publice anunţuri sau notificări în care înştiinţează companii, oameni de afaceri, fondatori şi administratori ai unor agenţi economici că ar urma să vină la instituţie pentru a li se aduce la cunoştinţă despre rezultatele controalelor efectuate.
Restanţe cât bugetul Armatei Naţionale
„În cazul în care restanţa nu va fii stinsă în termen de 10 zile calendaristice din momentul publicării avizului, SFS va depune o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate conform Legii insolvabilităţii”, scrie în notificările publicate de Fisc.
Până nu demult aceste notificări vizau agenţi economici cu restanţe de la câteva mii de lei la câteva milioane lei.
Ultimele notificări au surprins însă prin valoarea lor uriaşă. De exemplu compania Molagro-Prim SRL, din Ţambula, Sângerei (are câteva sute de locuitori) este anunţată că are de achitat la bugetul de stat, în decurs de 10 zile o restanţă uriaşă de 530,95 milioane lei.
E o sumă mai mare decât bugetul anual al Armatei Naţionale!
Fondator şi administrator la această companie apare Roman Cravcenco din Bălţi, iar anterior administrator şi singur asociat apărea Anatolie Purcaci. Aceste două nume nu spun mare lucru despre o companie ce avea ca domeniu de activitate comerţul cu produse agricole şi alimentare, servicii de transport şi intermediere.
Compania a fost plătitor de TVA în perioada 31 noiembrie 2012-25 iulie 2016, dar nu a figurat printre marii contribuabili ai ţării şi nici în rapoartele publice ale Curţii de Conturi sau alte instituţii de control.
Implicată în scheme de evaziune fiscală
În iulie 2017, numele Molagro-Prim apare alături de firme precum Florisolagro SRL, Arveal-Agro SRL, Absolut-Agro SRL, AMV 21 SRL, Eurogrîne SRL şi Agrotitan-Nord SRL, într-o ştire despre perchezițiile efectuate de procurorii PCCOCS împreună cu ofițerii Direcției investigare fraude economice a Inspectoratului Național de Investigații la mai multe companii şi afacerişti ce cumpărau cereale de la oameni și nu le achitau sumele promise.
Potrivit Deschide.md, banii erau ulterior „spălați” prin două bănci cu ajutorul a zeci de companii-fantomă, pe care le aveau înregistrate, astfel încât să ocolească taxele fiscale, prejudiciul fiind estimat la 8,3 milioane lei, doar la capitolul TVA.
Citiți în continuare pe mold-street.com
