Oraşul german Bremerhaven are de ani de zile una dintre cele mai ridicate rate ale şomajului pe termen lung din Germania, însă, în mod ciudat, acesta atrage sute de muncitori din alte state ale UE.
Motivul este unul ciudat, scrie Handelsblatt. O lege germană permite celor cu câştiguri sub salariul minim să-şi completeze veniturile cu beneficii de asistenţă socială. Graţie libertăţii de mişcare în UE, cetăţenii din toate statele membre pot beneficia de astfel de plăţi.
În Bremerhaven, această posibilitate este exploatată la maximum. Problemele au început când două presupuse organizaţii caritabile au atras sute de bulgari în oraş, oferindu-le cazare ieftină, contracte de muncă false şi îndemnându-i să se înregistreze la agenţia de ocupare a forţei de muncă din oraş. Nici această agenţie, nici cea de protecţie socială nu au intervenit, apărând acuzaţii privind implicarea unui oficial.
Bulgarii câştigau sub salariul minim şi astfel au primit beneficii de protecţie socială de 6 milioane de euro, însă se crede că o parte a acestei sume a ajuns la organizaţiile care i-au adus pe bulgari în Bremerhaven.
Deşi cazul este unul de corupţie şi înşelăciune, se pare că această lege germană, despre care se crede că extinde sectorul din ce în ce mai controversat al celor cu salarii mici, atrage muncitori din ţările vecine mai sărace ale Germaniei.
Benjamin Werner, specialist în ştiinţe sociale din Bremen, avertizează că pe termen lung cetăţenii din UE care migrează pentru a scăpa de sărăcie vor deveni o povară pentru Germania în raport cu alte ţări vest- europene care nu oferă susţinere similară pentru cei cu salarii mici.
Potrivit datelor statistice furnizate de agenţia de ocupare a forţei de muncă din Germania, numărul şomerilor pe termen lung care colectează beneficii a scăzut de la 5,28 milioane la 4,41 milioane în ultimul deceniu, însă numărul beneficiarilor non-germani ai unor astfel de plăţi a crescut de la 980.000 la 1,49 milioane, iar proporţia cetăţenilor UE care se numără printre aceşti beneficiari a urcat în perioada respectiveă de la 197.000 la 332.000.
Diferenţa este şi mai mare în cazul celor angajaţi care au drept la susţinere din partea statului. Numărul total s-a menţinut constant în ultimii zece ani, scăzând recent la 1,16 milioane. Totuşi, numărul străinilor din această categorie a crescut de la 235.000 la 364.000, iar numărul cetăţenilor UE din această categorie a avansat şi mai mult, de la 51.000 la 129.000, o creştere de 153%.
Bulgarii reprezintă o proporţie destul de mare din această creştere, însă categoria include şi polonezi (25.000), italieni (20.000), români (17.000) şi greci (13.000).
Problema se limitează la această categorie, a celor cu câştiguri sub salariul minim, arată Werner şi alţi cercetători de la Universitatea din Copenhaga.