Principală  —  IMPORTANTE   —   Provocările regionale, discutate la Bruxelles

Provocările regionale, discutate la Bruxelles

Actualele provocări ale ţărilor Parteneriatului Estic în vecinătatea Rusiei, cazul R. Moldova, au fost discutate pe 9 noiembrie, la Bruxelles, în cadrul unui eveniment organizat de europarlamentara română Monica Macovei, cu participarea experţilor Susanne Kiefer, Grupul operativ StratCom de Est, Angela Grămadă, Asociaţia Experţi pentru Securitate şi Afaceri Globale, Stanislav Secrieru, Institutul UE pentru Studii în Securitate.

Uniunea Europeană împotriva dezinformării

În cadrul evenimentului, s-a discutat problema dezinformării din partea Federaţiei Ruse, care în ultimii ani utilizează tot mai multe tehnici şi strategii de comunicare ca să schimbe percepţia şi comportamentul oamenilor din ţările vecine, să-și justifice acţiunile pe plan local şi mondial, respectiv să consolideze sentimentele pro-ruse în regiune. Drept răspuns la campaniile de dezinformare ruse, în martie 2015, a fost creat grupul operativ StratCom de Est al Serviciului European de Acţiune Externă, obiectivele de bază ale căruia sunt:

  • asigurarea unei comunicări eficiente despre Uniunea Europeană (UE) şi politicile acesteia;
  • consolidarea independenţei instituţiilor media în ţările Parteneriatului Estic;
  • prevenirea şi contracararea dezinformării.

Strategia echipei nu este una reactivă, ci proactivă, fiind întemeiată pe realizarea campaniilor de comunicare axate pe o mai bună explicare a beneficiilor UE în ţările Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, R. Moldova şi Ucraina). Grupul operativ susţine eforturile UE în vederea consolidării mediului mediatic în Parteneriatul Estic, totodată, grupul operativ raportează şi analizează tendinţele de dezinformare, explică şi corectează cazurile de dezinformare. „Cetăţenii R. Moldova, din păcate, nu sunt la curent cu creşterea economiei ca urmare a aplicării Acordului de Liber Schimb dintre UE şi R. Moldova şi nu cunosc că acest acord produce efecte economice zilnic”, susţine Susanne Kiefer, comunicator din cadrul Grupului operativ StratCom de Est. Pentru a acoperi un număr cât mai mare de consumatori, StratCom şi-a extins canalele de comunicare, astfel, din februarie 2016, informaţiile despre UE sunt disponibile şi în rusă.

Obiectivul principal al StratCom este sporirea gradului de conştientizare a dezinformării în rândurile consumatorilor media, deoarece oamenii încă nu înţeleg amploarea şi puterea dezinformării care vine din Federaţia Rusă. În acest scop, a fost lansată campania „UE împotriva dezinformării”, în cadrul căreia sunt prezentate cazuri de dezinformare din întreaga lume, cu explicarea esenţei falsurilor, a manipulării, concomitent, fiind prezentată şi argumentată informaţia veridică. În noiembrie 2015, în cadrul campaniei UE împotriva dezinformării a fost lansat Disinformation Review – un buletin informativ care prezintă falsurile lansate în presa internaţională într-o anumită perioadă de timp. De la lansare, doar în cadrul acestei campanii, în lume au fost înregistrate peste 3000 de cazuri de dezinformare.

„Provocările regionale pot fi confruntate doar prin reforme şi o bună guvernare”

Angela Grămadă, Asociaţia Experţi pentru Securitate şi Afaceri Globale, Moldova

„Suntem o democraţie tânără, care poate face greşeli, care îşi permite acest lucru, dar, totodată, suntem o democraţie suficient de matură ca să ne asumăm responsabilitatea pentru greşelile comise în perioada de după independenţă”, susţine Angela Grămadă, preşedinta Asociaţiei Experţi pentru Securitate şi Afaceri Globale (ESGA), Moldova.

Experta susţine că un stat nu poate pretinde la securitate, stabilitate, la o politică externă de succes, atât timp cât nu va fi proiectată în interior o politică internă eficientă, care ar răspunde necesităţilor societăţii care a ales o anumită guvernare. Astfel, primul lucru care lipseşte în R. Moldova în acest sens este o clasă politică cu viziune – aceasta fiind de fapt o problemă cu care se confruntă întreg spaţiul ex-sovietic, mai puţin statele baltice, care nici nu mai acceptă să facă parte din spaţiul ex-sovietic. „Elita politică îşi scuză lipsa de viziune cu „mâna Moscovei”… Aici avem exemplul Ucrainei, despre care ei spun aşa: uitaţi-vă la Ucraina, ea a provocat Rusia şi interesele Rusiei în acest spaţiu şi acum se confruntă cu agresiune externă. De fapt, ceea ce avem acum în Ucraina a început cu o contestare venită din partea cetăţenilor, nu pentru ceea ce era în relaţia cu Rusia, ci pentru ceea ce era în interiorul ţării. Oamenii au ieşit în stradă să protesteze împotriva unor scheme de corupţie, şi prin acestea putem face legătura dintre scheme de corupţie interne şi scheme de corupţie externe, susţinute de Rusia în estul Ucrainei, pentru că aceşti lideri politici îşi apărau interesele reciproce. Astfel, vedem cum proiecţiile de politică internă pot ieşi dincolo de frontierele naţionale”, susţine preşedinta ESGA.

Despre combaterea propagandei, Angela Grămadă spune că lupta cu propaganda nu ar trebui să se producă prin interdicţii, pentru că omul, ceea ce-i interzici – caută în mod special. „Să interzici, nu este o soluţie. E necesar să educi publicul, să-i asiguri condiţii în care să poată identifica răul şi binele. Putem combate propaganda şi promova interesele noastre naţionale doar atunci când vom găsi un echilibru între potenţialul bunei guvernări, al transparenţei şi al asigurării drepturilor omului”, susţine Grămadă.

Reprezintă conflictul transnistrean o ameninţare directă şi imediată pentru R. Moldova?

Stanislav Secrieru, Institutul Uniunii Europene pentru Studii în Securitate

Stanislav Secrieru din cadrul Institutului Uniunii Europene pentru Studii în Securitate, vecinătatea estică, consideră că o ameninţare directă militară, ca potenţial, există, însă nu una imediată. „Sunt câţiva factori pe care îmi bazez argumentul: forţele militare din Transnistria, în coabitare cu forţele din F. Rusă, reprezintă o ameninţare reală, muniţiile sunt menţinute la un nivel înalt, exerciţii sunt mult mai frecvente decât în R. Moldova, numărul militarilor participanţi la exerciţii este şi el mai mare decât al celor care participă la exerciţii similare în R. Moldova. În acelaşi timp, nici autorităţile din R. Moldova nu au contribuit la reducerea potenţialei ameninţări din Transnistria. Cu un buget, în medie, de 0,3-0,5%, nu poţi să vorbeşti de o politică reală de siguranţă naţională, nici numărul serviciilor nu este satisfăcător, dar nici numărul militarilor care participă. Practic, şi Transnistria este mult mai bine pregătită, dar nici R. Moldova nu a depus eforturi pentru a face faţă unei eventuale escaladări”, consideră Stanislav Secrieru.

În acelaşi timp, expertul a enumerat alte două motive de ce nu există o ameninţare militară imediată: în primul rând, deoarece Rusia este mult mai mult focalizată pe Ucraina, decât pe R. Moldova, din punct de vedere militar. „Factorul militar al F. Ruse contribuie fie la pregătirea unor operaţiuni de destabilizare în regiunea Odesa, fie pentru recrutarea luptătorilor străini din Transnistria pentru Donbas şi, eventual, pentru Siria, ulterior, după ce capătă experienţă. În acelaşi timp, trebuie să precizez, că Transnistria poate să devină o ameninţare imediată, militară, în cazul în care strategia F. Ruse va avea succes în Ucraina”. Cel de-al doilea motiv pentru care expertul consideră că o ameninţare militară imediată nu există este pentru că F. Rusă încearcă să-şi realizeze agenda în R. Moldova politic şi nu militar.

„Probabil, până în 2018, strategia Rusiei, care este una mult mai puţin costisitoare, este să influenţeze agenda din R. Moldova pe plan non-militar. Ce se va întâmpla după alegeri, nu putem spune deocamdată”, a conchis expertul.

„Uneori muniţiile sunt periculoase chiar şi atunci când posesorul nu vrea să le utilizeze”

Cu referire la depozitul militar de la Cobasna, Stanislav Secrieru atenţionează că cele peste 20 de mii de tone de muniţii care se păstrează acolo reprezintă un potenţial pericol de securitate. „Uneori muniţiile sunt periculoase în cazul în care posesorul nu vrea să le utilizeze. Chiar şi cele mai severe măsuri de siguranţă nu pot exclude o explozie. În cazul unei potenţiale explozii în Transnistria, efectele ar fi devastatoare fizic, dar şi pentru mediul înconjurător”, afirmă Secrieru.

Monica Macovei, europarlamentară, grupul conservatorilor și reformiștilor europeni

În al doilea rând, factorul Transnistria descurajează diversificarea şi întărirea securităţii energetice a R. Moldova. „Anumite scheme de import al energiei electrice au contribuit la coruperea factorului politic de la Chişinău. Cea mai bună comparaţie este importul de gaze naturale din F. Rusă în Ucraina. Desigur, proporţiile veniturilor generate sunt mai mici, nu se compară cu Ucraina, dar impactul asupra dezvoltării economice a R. Moldova este important”, a declarat Secrieru.

Iniţiatoarea evenimentului, europarlamentara Monica Macovei, consideră că propaganda rusă, care durează de ani de zile, produce efecte la fel ca picătura chinezească. „E foarte uşor să-ţi pierzi libertatea şi democraţia, iar o stare mai bună de existenţă nu există decât în democraţie- asta e ce avem în acest moment cel mai bun. Cel mai mare pericol pentru democraţie este un popor inert”, a conchis europarlamentara.