Tototdată, viceministrul lituanian de externe spune că într-un stat trebuie să existe un consens între partidele politice privind vectorul extern al ţării.

„Cu siguranţă, deciziile Republicii Moldova, rămân deciziile suverane Republicii Moldova. Oamenii din ţară trebuie să decidă ce parcurs aleg să urmeze. Deja există o bază pentru apropierea cu Uniunea Europeană şi vorbim despre lucruri evidente, cum ar fi Acordul de Asociere, DCFTA, documente în care sunt stipulate prevederi reale în acest sens. Majoritatea din societate influenţează majoritatea proceselor în stat şi aici vorbim despre ceva firesc, natural. Însă munca reală privind realizarea obiectivelor deja nu mai este ceva care merge de la sine”, a punctat Darius Skusevičius.

„Este foarte important ca oamenilor să nu le fie frică să-şi se exprime părerea, iar conducerea, la rândul său, trebuie să fie capabilă să asculte, să nu pună piedici şi în măsura posibilităţilor să ţină cont de părerile tuturor grupurilor sociale. Dacă poate societatea să influenţeze deciziile? – Cred că da. Acest proces poate avea loc natural, dar cu sprijin poate fi realizat mai uşor. Şi în acest sens este necesară o conlucrare din partea mai multor instituţii pentru a genera diverse proiecte, în care să contacteze direct oamenii din statele care au obţinut rezultate şi cu cei din ţara care parcurge calea de apropiere, iar ca rezultat ultimii devin acea forţă care vor promova, dar şi cei care vor exercita presiune pentru a impulsiona parcursul european”, a declarat viceministrul lituanian de externe.

Iar ceea ce ţine de fixarea vectorului european în Constituţie, Darius Skusevičius a spus că: „Unii îl por stipula, alţii îl pot scoate. Totuşi, nu acest lucru este cel mai important, contează implementarea reformelor. Chiar dacă UE îşi doreşte această apropiere, totul depinde de Republica Moldova. Dacă Republica Moldova vrea să se îndrepte în această direcţie, decizia îi aparţine şi aceste lucruri nu se fac pentru Uniunea Europeană. Şi aici aş vrea să menţionez că există deja anumite principii şi paşii care urmează a fi făcuţi pentru ca statul să prospere şi nu anumite persoane sau categorii, dar toată lumea”.