„Naţionalizarea hotelului „Naţional” este o nouă escrocherie de-a lui Plahotniuc. Sunt două ipoteze. Dacă această firmă încă nu a intrat sub controlul său şi acest edificiu nu este al său, este o răzbunare pentru partenerul său de business - Platon. Dacă însă deja controlează firma şi acest activ, sigur că este o nouă şmechereală, un nou furt public. Pentru că naţionalizarea prin reziliere va însemna plata de către statul RM a nişte bani. Şi să nu uităm că, mai devreme sau mai târziu, cineva, dacă nu acelaşi Plahotniuc, se va adresa la CEDO. Vă amintiţi cazul Norma, care nici până astăzi nu este clarificat încă în instituţiile moldoveneşti, deşi la CEDO am obţinut acea cruţare a RM de peste 10 milioane de euro, aşa cum se vroia a fi încasaţi de anturajul lui Plahotniuc, Damir, Poalelungi şi alţii. Şi din aceste inginerii financiare nu lipseşte, după cum vedeţi, Dodon şi partenerul său politic de astăzi - Plahotniuc”, a menţionat liderul DA, Andrei Năstase, în cadrul „Cabinetului din Umbră”, la Jurnal TV.

În context, Ştefan Gligor, directorul de politici şi programe al Centrului de Politici şi Reforme, a adăugat: „Este important de văzut cifrele şi de văzut dacă statul suportă cheltuieli prin această privatizare, exact aşa cum spunea şi dl Năstase. Cu cât va fi vândut acest hotel, câţi bani vor fi încasaţi, dacă se acoperă costurile de tranzacţionare repetată?”

„Să nu uităm că în momentul în care statul va scoate din nou la vânzare acest obiect va fi nevoie de cumpărători. Iar cumpărătorii pot fi cei care deţin mijloace luate tot din Banca Naţională. Este interesant cam cât ar câştiga statul din aceste revânzări”, a adăugat jurnalistul Ion Terguţă, invitat în cadrul aceleiaşi emisiuni.

Totodată, Andrei Năstase a menţionat că statul nu are bani pentru a mări pensiile şi salariile, pentru alte nevoi ale cetăţenilor, iar pentru tranzacţii dubioase cu active în ruine se găsesc bani.

„Observaţi un lucru: noi nu avem bani pentru pensii, salarii, burse, pentru infrastructură, drumuri, nu avem bani pentru a subvenţiona agricultora. Nu, noi avem bani pentru a aduce în proprietarea statului nişte ruine. Pentru că dacă vă uitaţi la cafeneaua Guguţă, din centrul capitalei, în mijlocul parcului central - e o ruină. Cine este proprietar? Plahotniuc. Ce se întâmplă cu acest naţional în mijlocul oraşului? O ruină. Cine poartă răspunderea, cine a avut totul la dispoziţie?”, a punctat liderul Platformei Demnitate şi Adevăr.

Istoria privatizării Hotelului Naţional şi conexiunea cu Plahotniuc

Privatizarea Hotelului Naţional a fost una dintre cele mai scandaloase din istoria Repubicii Moldova. Până în 1992 Hotelul Naţional a făcut parte din reţeaua sovietică Inturist. La Moscova un astfel de hotel a fost pur şi simplu dărâmat şi în loc construit un hotel nou. Cel din Chişinău, a fost privatizat de două ori. Prima dată încă în anul 1999, iar firma câştigătoare Avi Awaks din Israel urma să achite 1,55 milioane dolari. Din motivul neachitării preţului pachetului de acţiuni, contractul a fost reziliat pe cale judiciară.

În noiembrie 2006, a fost organizat un al concurs investiţional la care au participat patru companii: Alfa-Engeneering, Business Global Parc, Elite Sport şi italienii de la Immobile RE, care deţineau mai multe hotele, ce activau ca franciză a reţelei Radisson. Firma Alfa-Engineering din Căuşeni a fost însă cea care a intrat în posesia a 83,25% de acţiuni ale statului în societatea Moldova-Tur, care deţinea hotelul. Noul proprietar a plătit 2,15 milioane de dolari şi se obliga ca în decurs de doi ani să investească 33 de milioane de dolari. De atunci au trecut 11 ani, dar în loc de hotel în centrul Capitalei stă o ruină.

O anchetă realizată în 2013 a arătat că Alfa-Engineering a fost înregistrată pe 7 august 2006, de firma estoniană Maldone Invest, fondată în ianuarie 2006, doar cu jumătate de an înainte, având un capital social de doar 40 mii coroane estoniene (circa 3.000 de euro). Ulterior, Maldone a cedat firma Alfa-Engeneering, offshore-ul olandez, Generashon Financial, care făcea parte din grupul de companii OTIV Prime Holding, controlate de liderul democrat, Vladimir Plahotniuc. Până în 2012, Generashon Financial, a purtat numele OTIV Prime Financial, care deţinea 26,75% din acţiunile Victoriabank.

Schimbarea numelui a fost făcută pentru a induce falsa idee că noul acţionar al Victoriabank nu ar fi avut vreo legătură cu holdingul controlat de Plahotniuc, potrivit Mold-Street. Generashion Financial a fost până în noiembrie 2013, acţionarul majoritar la Victoriabank şi deţinea 26,75% din acţiunile băncii, pe care le-a vândut în pachete mai mici de 5% la două companii străine (din Letonia şi Marea Britanie), cinci companii locale şi o persoană fizică. Aces pachet şi alte acţiuni au ajuns în noiembrie 2014 în proprietatea Insidown LTD din Cipru, iar acum ar urma să fie cumpărate de Banca Transilvania.

Alfa-Engeneering, parte a tranzacţiei Platon-Plahotniuc

Firma Alfa-Engeneering este menţionată de afaceristul Veaceslav Platon în plângerea penală depusă în august 2016, la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din România (DIICOT). 

Platon susţine că Plahotniuc i-a cerut 80 de milioane de dolari în toamna anului 2011, în schimbul unor pachete de acţiuni la Victoriabank şi Banca de Economii. În negocieri, au mai fost incluse, la pachet, acţiuni la societăţile de asigurări Asito şi Victoria Asigurări şi 100% din compania Alfa Engineering, cea care deţine Hotelul Naţional.

Cei doi ar fi bătut palma şi în urma tranzacţiei, hotelul împreună cu celelate active au ajuns la Platon. Este adevărat că nu direct, ci prin firma Generashon Financial din Olanda. Transferul a fost semnat pe 2 decembrie 2011, la Amsterdam, conform plângerii depuse la DIICOT. În acte, cumpărătorul a fost Yuri Kontievski, afacerist moldo-bulgar şi partener cu Platon.

În prezent, Alfa-Engeneering are în calitate de fondator offshorul Ismida Alliance LTD, care în noiembrie 2014 a fost implicat în operaţiuni de sute de milioane lei din ceea ce a fost „furtul miliardului”.