Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a avizat pozitiv proiectul de lege privind modificarea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova, cel cu referire la denumirea limbii, prin înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”. Şi de această dată democrații nu s-au mai împărțit în două tabere, aşa cum s-a întâmplat în comisia parlamentară economie, buget şi finanţe, şi au votat diferit pentru modificarea Constituției. Mai mult, un democrat s-a abţinut de la vot.
Cu cinci voturi „pentru” şi trei „împotrivă” proiectul de modificare a articolului 13 din Constituția Republicii Moldova, cu referire la denumirea limbii, a trecut de Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
Pentru modificarea Constituției, prin înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” au votat liberal-democrata Maria Ciobanu, liberalul Lilian Carp şi democraţii Vladimir Hotineanu, Dumitru Diacov și Nicolae Juravschi.
Nu toţi deputații PD vor ca în Constituție să apară sintagma „limba română”. Mai exact, democratul Nicolai Dudoglo s-a alăturat socialiștilor Marina Radvan și Vlad Bătrâncea şi au votat împotriva acestui proiect.
De la vot s-a abținut deputata PD Elena Gudumac, în timp ce democratul Mihalache Corneliu şi comunistul Voronin Vladimir au lipsit de la şedinţă.
Proiectul de lege a trecut şi de Comisia parlamentară protecţie socială, sănătate şi familie. Pentru modificarea Constituției au votat deputatul PPEM, Octavian Grama, liberalul Valerian Bejan, liberal-democratul Vadim Pistrinciuc şi democraţii Valentina Buliga, Valentina Stratan şi Petru Știrbate.
Împotriva modificării s-au pronunțat comunistul Oleg Reidman şi socialista Elena Hrenova. Deputatul democrat Boris Golovin s-a abținut de la vot. Democrata Valentina Rotaru și socialistul Vladimir Odnostalco au lipsit de la ședința de astăzi a Comisiei.
Până acum proiectul a fost semnat de doar 34 de deputaţi, iar pentru modificarea Constituţiei prin Parlament sunt necesare voturile a 2/3 din deputaţi, adică 67. Astfel, în condiţiile în care PL, PLDM şi grupul PPEM şi-au anunţat susţinerea modificării, iar PCRM şi PSRM nu o vor susţine, doar Partidul Democrat poate influenţa această modificare.
Cele 34 de voturi sunt însă insuficiente în condiţiile în care PSRM şi PCRM nu vor vota pentru introducerea sintagmei „limba română” în Constituţie. Astfel, această modificare poate fi făcută doar şi cu votul celorlalţi 36 deputaţi democraţi, 14 dintre care sunt foşti comunişti, iar cel de-al 15-lea, Lidia Lupu – aleasă pe lista PSRM.
Este de menționat că potrivit Constituției, „Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării inițiativei corespunzătoare”, iar „legea se adoptă cu votul a două treimi din deputați”. Totodată, „dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă”.