Comisia parlamentară economie, buget şi finanţe a avizat pozitiv proiectul de lege privind modificarea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova, cel cu referire la denumirea limbii, prin înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”. Surprinzător însă, democrații, conducerea cărora apreciază că în Republica Moldova se vorbește, oficial, limba română, s-au împărțit în două batere, unii din ei votând împotriva acestui proiect.
Cu şase voturi „pentru” şi patru „împotrivă” proiectul de modificare a articolului 13 din Constituția Republicii Moldova, cu referire la denumirea limbii, a trecut de Comisia parlamentară economie, buget şi finanțe. Proiectul a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi a ședinței de miercuri.
Pentru modificarea Constituției, prin înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” au votat deputații grupului PPEM Ştefan Creangă şi Gheorghe Mocanu, liberala Alina Zotea, liberal-democratul Grigore Cobzac şi doi deputaţi PD, Marcel Răducan şi Vladimir Andronachi.
Nu toţi deputații PD vor ca în Constituție să apară sintagma „limba română”. Mai exact, democraţii Alexandr Bannicov (transfug comunist) şi Corneliu Dudnic (democrat autentic) s-au alăturat socialiștilor Vladimir Golovatiuc şi Zinaida Greceanîi şi au votat împotriva acestui proiect.
Până acum proiectul a fost semnat de doar 34 de deputaţi, iar pentru modificarea Constituţiei prin Parlament sunt necesare voturile a 2/3 din deputaţi, adică 67. Astfel, în condiţiile în care PL, PLDM şi grupul PPEM şi-au anunţat susţinerea modificării, iar PCRM şi PSRM nu o vor susţine, doar Partidul Democrat poate influenţa această modificare.
Cele 34 de voturi sunt însă insuficiente în condiţiile în care PSRM şi PCRM nu vor vota pentru introducerea sintagmei „limba română” în Constituţie. Astfel, această modificare poate fi făcută doar şi cu votul celorlalţi 36 deputaţi democraţi, 14 dintre care sunt foşti comunişti, iar cel de-al 15-lea, Lidia Lupu – aleasă pe lista PSRM.
Este de menționat că potrivit Constituției, „Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării inițiativei corespunzătoare”, iar „legea se adoptă cu votul a două treimi din deputați”. Totodată, „dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă”.