Această solicitare vine în contextul următoarelor deficienţe constatate în procesul de implementare a legii nr. 154 din 20 iulie 2017 cu privire la modificarea Codului Electoral.

Ignorarea prevederilor Codului bunelor practici în materie electorală (Comisia de la Veneţia) cu privire la rolul Parlamentului în formarea circumscripţiilor electorale

Conform pct. 17 din Codul bunelor practici "Cea mai bună soluţie ar fi examinarea problemei în prima instanţă de către o comisie compusă în majoritate din membri independenţi (…). Ulterior, parlamentul ar putea adopta o decizie în baza propunerilor prezentate de comisie, rezervând posibilitatea unui singur recurs."[1]

Atribuirea dreptului de constituire a circumscripţiilor electorale uninominale permanente unui organ politic, şi anume Guvernului, care este subordonat majorităţii parlamentare, precum şi neincluderea hotarelor circumscripţiilor uninominale în corpul Codului Electoral este o deficienţă majoră a sistemului electoral mixt aprobat prin Legea nr. 154 din 20 iulie 2017.

Constituirea tardivă şi cu încălcarea legii a Comisiei pentru constituirea circumscripţiilor uninominale

Circumscripţiile uninominale se aprobă, conform art. 74 alin. (2) din Cod, de Guvern - în baza deciziei unei Comisii independente, a cărei componenţă este stabilită prin hotărâre de Guvern. Prin art. III din Legea nr. 154 din 20 iulie 2017, s-a stabilit un termen de 30 de zile în care Guvernul era obligat să formeze Comisia naţională pentru constituirea circumscripţiilor uninominale permanente („Comisia”). În acest sens, Asociaţia Promo-LEX, în comun cu Centrul de Resurse Juridice din Moldova, au făcut o declaraţie publică la 21 august 2017, prin care au atras atenţia asupra faptului că Guvernul nu a format Comisia naţională în termenul prevăzut de lege, termenul limită expirând la 20 august 2017. Componenţa nominală a Comisiei naţionale pentru constituirea circumscripţiilor uninominale permanente a fost aprobată de Guvern prin Hotărârea nr. 708  din  6 septembrie 2017, cu o întârziere de 17 zile.

Subminarea independenţei Comisiei

În data de 18 august 2017, cu 2 zile înainte de expirarea termenului limită de aprobare a componenţei Comisiei, Ministerul Justiţiei a lansat spre consultări publice un proiect de Regulament cu privire la activitatea Comisiei. Menţionăm că documentul, în varianta finală, a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 670 din 23 august 2017. În opinia noastră, iniţiativa Guvernului de a reglementa activitatea unei comisii care conform legii se prezumă a fiind iependentă şi care urmează să-şi elaboreze propriul Regulament de activitate care doar tehnic urma să fie aprobat de Guvern nu înseamnă altceva decât ingerinţă directă în activitatea acestui organ şi intenţie de suprimare a independenţei acesteia. Or, conform art. III din Legea nr. 154 din 20 iulie 2017, Guvernul urma până la 20 august 2017, doar să aprobe componenţa nominală a Comisiei şi să stabilească mandatul de activitate a acesteia în timp, cu fixarea termenului în care Comisia creată să propună Guvernului propriul Regulament de activitate.

Transparenţă limitată în activitatea Comisiei

Având în vedere perioada parcursă din momentul constituirii Comisiei şi adoptării Regulamentului de activitate a acesteia, putem constata transparenţa limitată în activitatea acestui organ. Amintim în acest sens că reieşind din Planul de acţiuni calendaristic al Comisiei,[1] la 17 octombrie 2017, urmau să aibă loc consultări publice asupra modelului definitivat de formare a circumscripţiilor. Atestăm că consultările publice au lipsit totalmente din procesul decizional al Comisiei.

Deşi şedinţele Comisiei au fost publice şi transmise în direct prin intermediul surselor de informare în masă, documentele aflate în lucru şi cele de informare obţinute de la diferite autorităţi, precum şi procesele verbale ale şedinţelor nu au fost publicate în totalitate. Asta deşi potrivit pct. 19 lit. h) din Regulament, secretarul Comisiei conlucrează cu mass-media în reflectarea activităţii Comisiei, iar potrivit pct. 14, Comisia este asistată de un secretariat, asigurat de către Cancelaria de Stat.

Menţionăm că despre acest fapt a fost relatat şi în Apelul Public din 4 octombrie 2017, semnat de 17 organizaţii non-guvernamentale din Republica Moldova şi din diasporă.[2] Organizaţiile societăţii civile atrăgeau atenţia atunci că după 3 şedinţe desfăşurate, pe pagina web a Cancelariei de Stat nu era publicat vreun proces-verbal al Comisiei. Mai mult, informaţia despre discuţiile privind şedinţele şi deciziile adoptate de către Comisie nu era accesibilă pentru publicul interesat.

La momentul publicării prezentului Apel, pe pagina web a Cancelariei de Stat, la rubrica “Activitatea Comisiei Naţionale pentru constituirea circumscripţiilor uninominale permanente” sunt plasate procesele verbale ale şedinţelor din 12, 19 şi respectiv 26 septembrie 2017, precum şi linkurile la înregistrările video ale celor 8 şedinţe (un link inactiv).[3] De asemenea, un anunţ adresat diasporei privind recepţionarea propunerilor privind formarea circumscripţiilor a fost plasat pe pagina sa de Biroul Relaţii cu Diaspora la 12 septembrie (anunţ repetat la 20 septembrie 2017).[4] Deşi Asociaţia „Gente Moldava” din diasporă a reacţionat la acest apel şi a expediat propuneri, acestea nu s-au regăsit în vreo sinteză a divergenţelor care urma a fi publicată pe pagina web a BDR sau a Cancelariei de Stat în corespundere cu cerinţele Legii nr. 239 privind transparenţa în procesul decizional din 13 noiembrie 2008. Potrivit respectivei legi şi a Hotărârii de Guvern nr. 967 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional din 9 august 2016, autorităţile publice sunt obligate să asigure transparenţa procesului decizional la fiecare etapă a elaborării unei decizii, să asigure accesibilitatea informaţiei şi să asigure consultarea publică a proiectelor de hotărâri.

Ignorarea criteriilor speciale de calculare a numărului de circumscripţii ce ar urma să fie deschise în stânga Nistrului, precum şi pentru alegătorii aflaţi peste hotare.

Deşi atât Codul electoral, cât şi Regulamentul privind activitatea Comisiei stabilesc anumite criterii de calcul a numărului de circumscripţii uninominale permanente în stânga Nistrului şi peste hotare, Comisia le-a ignorat în totalitate. În Opinia sa din 23 octombrie 2017, Asociaţia Promo-LEX a venit cu propuneri de criterii echidistante şi clare, inclusiv în baza prevederilor Codului electoral, ce au permis să deducă necesitatea constituirii a şase circumscripţii peste hotare. De asemenea, o analiză făcută de Asociaţia „Gente Moldava” din diasporă a indicat necesitatea constituirii a cinci circumscripţii peste hotare. Amintim că atât propunerile Promo-LEX, cât şi cele ale „Gente Moldava” nu au fost discutate în cadrul şedinţelor. În acelaşi timp, Comisia a aprobat doar 3 circumscripţii peste hotare şi 2 în stânga Nistrului, fără vreo explicaţie potrivit cărui criteriu s-a decis acordarea a 5 circumscripţii pentru aceste teritorii, inclusiv cum s-a ajuns la formula 3+2.

Interpretabilitatea şi nerespectarea criteriului demografic de repartizare utilizat pentru constituirea circumscripţiilor electorale de pe teritoriul Republicii Moldova aflate sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale

În calitate de criteriu de constituire a circumscripţiilor a fost utilizat numărul alegătorilor înregistraţi. În acest sens, atragem atenţia că, în conformitate cu prevederile Codului electoral, circumscripţiile electorale de pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale vor avea la bază un număr relativ egal de alegători şi vor cuprinde între 55000 şi 60000 de alegători cu drept de vot. De asemenea, în spiritul bunelor practici, Codul electoral stabileşte că devierea numărului de alegători între circumscripţiile electorale uninominale nu trebuie să depăşească 10%. În contextul dat, constatăm cel puţin următoarele situaţii problematice:

-nu este clar în baza cărei cifre se calculează abaterea maximal admisibilă de 10%, or intervalul de 55 000 – 60 000 lasă loc pentru interpretări;
-doar 10 circumscripţii se încadrează în limita de 55 000 – 60 000 (toate fiind din municipiul Chişinău);
-diferenţa dintre cea mai numeroasă circumscripţie – 67 278 (nr. 46, Ceadîr-Lunga) şi cea mai puţin numeroasă – 55 161 (nr. 25, mun. Chişinău) este de 12 171 de alegători. 

Obligaţia Guvernului de a supune consultărilor publice proiectul Hotărârii privind constituirea circumscripţiilor uninominale

Deşi Codul electoral nu instituie un termen în care Comisia urmează să adopte şi să transmită Guvernului spre aprobare decizia privind constituirea circumscripţiilor uninominale, Regulamentul prevede un atare termen de 13 luni până la data expirării mandatului Parlamentului. În acelaşi timp, şi Codul electoral şi Regulamentul stabilesc că revizuirea circumscripţiilor nu poate fi efectuată în ultimele 12 luni dinaintea alegerilor ordinare. Conform art. 63 din Constituţie şi a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 31 din 10 noiembrie 2010, mandatul Parlamentului este de 4 ani şi se calculează începând cu data când au loc alegerile deputaţilor în legislativ. Ultimele alegeri în Parlament au avut loc la 30 noiembrie 2014 şi, respectiv, Comisia urma să transmită lista circumscripţiilor uninominale Guvernului până la 30 octombrie 2017, iar Guvernul să o aprobe până la 30 noiembrie 2017. Menţionăm că Comisia a votat proiectul cu lista circumscripţiilor uninominale pentru a fi transmise Guvernului în şedinţa din 30 octombrie 2017. În contextul celor expuse, considerăm că Guvernul dispune de timp suficient pentru iniţierea consultărilor publice pe subiectul respectiv.

Lipsa unei hotărâri a Curţii Constituţionale pe marginea sesizării unui grup de deputaţi privind controlul constituţionalităţii Legii nr. 154 din 20 iulie 2017

Prin sesizarea nr. 117a, un grup de deputaţi în Parlament au solicitat Curţii exercitarea controlului constituţionalităţii şi declararea ca fiind neconstituţională Legea nr. 154 din 20 iulie 2017, prin care a fost schimbat sistemul electoral din Republica Moldova. În acest sens, considerăm că decizia privind constituirea circumscripţiilor uninominale în procesul de implementare a legii nr. 154 din 20 iulie 2017, trebuie să fie adoptată după pronunţarea hotărârii Curţii. Din punctul de vedere al semnatarilor Curtea Constituţională trebuie să examineze în regim de urgenţă această sesizare.

Având în vedere cele menţionate mai sus, precum şi reieşind din importanţa şi impactul unui proces decizional integru şi transparent pe subiectul constituirii circumscripţiilor uninominale, organizaţiile semnatare solicită:
 
Parlamentului Republicii Moldova:
-să modifice Legea nr. 154 din 20 iulie 2017 în vederea aplicării acesteia începând cu scrutinul parlamentar din 2022;
-să modifice art. 74 alin. (4) litera a) din Codul electoral în vederea adaptării numărului utilizat în calitate de criteriu special de repartizare la realităţile şi procesele demografice curente din Republica Moldova, în special, ţinând cont şi de numărul de alegători plecaţi peste hotarele Republicii Moldova;Guvernului Republicii Moldova:
-să organizeze consultarea publică a proiectului hotărârii de Guvern până la adoptarea hotărârii privind aprobarea listei circumscripţiilor uninominale permanente;
-să asigure ca, în spiritul prevederilor Codului bunelor practici în materie electorală (pct.17), să poată fi utilizată posibilitatea restituirii spre reexaminare, la necesitate, a listei de circumscripţii elaborate de Comisie, cu recomandările de rigoare, formulate inclusiv în procesul consultărilor publice;
-să asigure accesibilitatea tuturor documentelor Comisiei care au precedat elaborarea proiectului hotărârii;
-să aprobe circumscripţiile uninominale după ce Curtea Constituţională se va expune asupra sesizării nr. 117a depusă la 5 septembrie 2017 de către un grup de deputaţi în Parlament.Curţii Constituţionale:
-să examineze cu celeritate sesizarea nr. 117a privind exercitarea controlului constituţionalităţii şi declararea ca fiind neconstituţională a Legii nr. 154 din 20 iulie 2017Comisiei pentru constituirea circumscripţiilor uninominale:
-să publice în regim de urgenţă toate procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei;
-să publice documentele ce ar explica criteriile utilizate în procesul de constituire a circumscripţiilor. În special, ne referim la modul de departajare a celor 5 circumscripţii alocate regiunii transnistrene ale Republicii Moldova şi cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în ziua votării peste hotare sau explicarea modului de raportare a numărului de alegători din cadrul circumscripţiilor la necesitatea ca devierea numărului de alegători între circumscripţiile electorale uninominale să nu depăşească 10%. 
 
Semnatari:
Asociaţia Promo-LEX
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”
Fundaţia Est-Europeană
Institutul de Politici Publice
Centrul de Politici şi Reforme
WatchDog.md
Asociaţia Presei Independente
Lista rămâne deschisă şi pentru alţi semnatari.