În ultimii ani, Chișinăul este înghesuit de blocuri noi de locuit cu multe etaje, care rareori prevăd acces la infrastructură socială, iar uneori încalcă spațiul public al altor blocuri. Într-un sondaj online realizat de Primăria Mea despre construcția clădirilor multietajate, pe un eșantion de 194 de respondenți, 84,1% s-au arătat nemulțumiți de accesul la infrastructură, iar 68% – de aspectul estetic.
Felul cum arată și sunt construite clădirile în care locuim, lucrăm sau avem alte activități are impact direct asupra noastră ca rezidenți sau vizitatori ai unui oraș. Când vorbim despre arhitectură, adesea ne gândim la monumente impunătoare. Casele de locuit însă sunt la fel de importante. Acolo, oamenii petrec mai mult de jumătate de viață, interacționează cu familia sau își formează noi obiceiuri. Am întrebat trei arhitecți moldoveni, care ar trebui să fie condițiile elementare ale unui bloc de locuit.
Victoria Mogâldea, arhitectă stabilită în Franța, a accentuat că trebuie luate în considerație istoricul locului și contextul în care se construiește; necesitățile persoanelor; amplasarea cea mai bună pentru a asigura cât mai multă lumină naturală; și dezvoltarea durabilă – de exemplu, să fie instalate panouri solare, astfel și comunitatea cheltuiește mai puțin. Un alt lucru necesar este ca blocurile să aibă o structură adaptabilă, pentru a le putea schimba din spații de locuit în birouri sau invers; pentru că, în timp, orașele se transformă. „Nu poți face o clădire care nu se încadrează în locul dat. Nu are sens din punct de vedere al locului, al istoriei, chiar și patrimoniului”, spune arhitecta.
Daniel Prosii, arhitect în Paris, a reiterat aceleași principii: locația blocului, orientarea acestuia, pentru cine va fi construit și reglementările impuse de autorități. „Există standarde clare pe care trebuie să le respecți: cât de apropiat este de stradă, care este înălțimea. Desigur, se ia în calcul și priveliștea, structura urbană, cât de apropiată este grădinița, câte locuri de parcare trebuie asigurate. Fără de aceste condiții, nimeni nu acceptă proiectul construcției.”
Andrei Vatamaniuc, arhitect în Chișinău, a spus că un apartament bun are lumină, priveliște, iar cumpărătorii trebuie să se asigure că în față nu va apărea alt bloc sau nu vor fi parcate sute de mașini pe un drum mic. Blocul trebuie să fie bine conectat cu orașul, să existe distanță rezonabilă până la grădiniță, școală și policlinică; copilul să aibă unde să se joace, iar zona să fie sigură.
Astăzi, specialiștii atrag atenția că orice construcție trebuie să urmărescă: siguranța, promovarea coeziunii sociale, ușurința mișcării și stimulare senzorială. Acestea sunt condițiile de bază pentru a construi o casă pentru omul modern, care petrece tot mai mult timp în căminul său.
CONSTRUCȚIA NOILOR BLOCURI DE LOCUIT: O PROBLEMĂ?
În Chișinău, continuă să crească numărul noilor blocuri. În 2012, a început construcția a 96 de blocuri, în 2013 – 88, iar în 2016 în proces de construcție erau 216 case multietajate. De cele mai multe ori, acestea sunt construite în sectoarele existente ale Capitalei.
PLANURI, DECIZII ȘI DISPOZIȚII
Haosul construcțiilor din Chișinău nu este o prioritate pe agenda discuțiilor publice. Chiar dacă sunt adoptate diverse documente care ar reglementa construcțiile, nu există o poziție puternică și o viziune de dezvoltare pe termen lung din partea autorităților publice locale, dar și a comunității.
SOLUȚIA?
Sondajul complet, realizat de PrimăriaMea, îl găsiți aici.
