Acordul semnat vineri la Viena este calificat drept "istoric" de Oficiul ONU contra drogurilor şi crimei (ONDUC), al cărei sediu se află în capitala austriacă.

"Este vorba de o oportunitate unică în a stăvili cultura de coca în Columbia şi a-i ajuta pe cultivatori să se îndrepte spre alternative de dezvoltare", a estimat directorul ONUDC, Iuri Fedotov, într-un comunicat.

Reprezentantul Columbiei, Rafael Pardo Rueda, ministru al muncii şi însărcinat cu supravegherea acordului semnat în noiembrie 2016 cu FARC, a estimat că acest parteneriat cu ONU este "fundamental" pentru punerea în aplicare a planului de pace.

Programul semnat vineri, cu o valoare de 315 milioane de dolari (270 de milioane de euro), este menit să "supervizeze" acţiunile puse în aplicare de Bogota pentru a reduce culturile ilegale de coca şi a oferi culturi de substituire, potrivit UNODC.

Cu 146.000 de hectare pe care se cultivă coca, ingredientul de bază al cocainei, Columbia era în 2016 principalul producător şi exportator de cocaină din lume, potrivit ONU.

Pentru a susţine acordul de pace istoric ce a permis dezarmarea şi transformarea în partid politic a gherilei FARC, implicată în traficul de droguri, preşedintele columbian Juan Manuel Santos a lansat în mai un program de substituire a plantaţiilor de coca.

Planul, ce vizează 83.790 de familii, este menit să eradicheze 50.000 de hectare de coca în 12 luni, în schimbul unei subvenţii lunare de un milion de pesos (circa 330 de dolari) timp de un an şi asistenţă tehnică timp de doi ani.

Însă obiectivul reconversiei acestor terenuri în câmpuri de arbori cafea sau de bananieri se confruntă cu numeroase obstacole, inclusiv din cauza lipsei de infrastructură pentru a valoriza, a transporta şi a comercializa recoltele produse în regiunile îndepărtate.

În SUA, principala destinaţie a cocainei columbiene, Congresul a votat un ajutor de 450 de milioane de dolari pentru a finanţa programul "Paz Columbia" (Pace în Columbia).

În mai mult de o jumătate de secol, complexul conflict armat columbian a implicat în jur de 30 de gherile, miliţii paramilitare de extremă dreapta şi forţe de ordine, şi cel puţin 260.000 de oameni au fost ucişi, peste 60.000 au fost daţi dispăruţi şi 7,1 milioane au fost nevoiţi să se refugieze.