În raport Promo-LEX menționează că dintre cei doi participanți înregistrați la referendum, în prima săptămână de campanie, doar PSRM a raportat venituri de 377 000 lei și cheltuieli de 374 211,77 lei, iar PL a raportat 0 (zero) lei. Pe de altă parte, observatorii Promo-LEX au remarcat că, PSRM a desfășurat activități suplimentare de agitație electorală estimate la cel puțin 404 117 lei, inclusiv 101 861 lei pentru publicitate stradală, 260 550 lei pentru publicitate promoțională, 41 706 lei pentru remunerarea voluntarilor și altele.
Astfel, în ceea ce privește campania electorală, conform observatorilor Promo-LEX, în perioada monitorizată au fost organizate cel puțin 58 de activități de agitație (50 – PSRM, 8 – PL). Cele mai utilizate instrumente de promovare sunt întâlnirile cu alegătorii – 29 de cazuri, utilizarea publicității stradale/promoționale/on-line în activitatea de agitație – 86 de cazuri (81 – PSRM, 5 – PL). De asemenea, a fost raportat un caz ce poate fi calificat drept utilizare a resurselor administrative de către un reprezentant al PSRM.
Observatorii Promo-LEX au notat că consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău (CECEM) a înregistrat doi participanți pentru referendumul local din 19 noiembrie 2017 – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Liberal (PL). Totodată, Promo-LEX constată că, CECEM a respins solicitarea lui Dorin Chirtoacă de a fi înregistrat ca participant la referendumul local, fiind invocate următoarele motive: încălcarea de către solicitant a prevederilor art. 41 din Codul Electoral (depunerea dosarului de înregistrare personal de către candidat) și necorespunderea cu prevederile hotărârii CEC nr. 1145 din 3 octombrie 2017 (lipsa persoanelor fizice în lista potențialilor participanți la referendumul local).
Promo-LEX a notat și lipsa unui cadru legal insuficient dezvoltat. „Deși Codul Electoral conține un capitol aparte cu privire la referendumul local, Promo-LEX notează existența unor lacune precum: reglementarea insuficientă a statutului participantului la referendum; abordarea restrictivă privind categoriile de participanți la referendum; interpretabilitatea conceptului de campanie electorală în contextul referendumului; participarea militarilor în termen, a alegătorilor care dețin concomitent și viză de domiciliu și reședință etc.”, se arată în raport.
Raportul integral poate fi citit AICI.
