Problema asigurării cu apă – sensibilă pentru Moldova – revine în vizorul public, după o serie de proiecte dezbătute și în 2016, dar și anul curent, scrie mold-street.com.
De această dată, inițiativa aparține noului Minister al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADR), care vrea să propună, prin modificările operate în legislație, o îmbunătăţire a cadrului juridic unitar privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, reglementarea funcţionării în localităţi a serviciului public de alimentare cu apă potabilă, industrială şi de canalizare a apelor uzate menajere.
După o serie de tentative de a amenda Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare din 13 decembrie 2013, inițiative care însă se regăsesc în faza de examinare și care vizau, printre altele, cointeresarea operatorului de apă de a încheia contracte individuale cu toţi proprietarii de apartamente în parte, „ștafeta” a fost preluată de MADR, care vine cu un plan mai ambiţios și anume acela de a fundamenta un cadru juridic unitar în funcţionarea serviciului public de alimentare cu apă.
Interese, interese
Per ansamblu, iniţiativa promovează, după cum punctează și expertiza anticorupție a CNA, interesele autorităților publice locale, care urmează să beneficieze, în urma adoptării modificărilor la Lege, de pe urma unui cadrul extins în administrarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, fapt care este în concordanță cu politica de regionalizare a serviciului, scrie mold-street.com.
Însă ceea ce nu se accentuează în Proiect este faptul că adoptarea lui va permite evitarea unei proceduri corecte de licitaţie publică, dar şi acordarea dreptului de concesionare a prestării serviciilor publice, ceea ce poate duce la o majorare a numărului de intermediari și o majorare a tarifelor pentru consumatorii finali.
Prevederi cu atribuții excesive
Deși analiza impactului de reglementare (AIR) tinde să argumenteze că cea mai relevantă opţiune pentru ameliorarea cadrului de reglementare a furnizării de apă și canalizare este aceea de a modifica Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, am identificat o serie de propuneri hazardate, pe care autorul Proiectului însă le vede ca soluție în ameliorarea reglementării domeniului.
Proiectul propune ca Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) să fie autoritatea competentă în elaborarea și aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare.
Acest Regulament urmează să ”definească condiţiile-cadru şi modalităţile ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi relaţiile dintre operatori şi utilizatori”, dar și urmează să reglementeze ”aspecte privind proiectarea, executarea, recepţionarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor din sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare”.
Ca și în cazul altor politici sectoriale, ar fi mai degrabă relevant ca Regulamentul-cadru să beneficieze de o elaborare și implementare asigurată de MADRM, iar aprobarea sa să fie făcută prin Hotărâre de Guvern, scrie mold-street.com.
Cine va plăti
Dumitru Budianschi, director de program în cadrul Expert-Grup susţine că problema cea mai stringentă în domeniul aprovizionării cu apă și canalizare constă în necesitatea unor investiții capitale enorme pe care autoritățile publice locale (APL) nu au cum să le realizeze, rezultând că acestea pot fi făcute sau din surse împrumutate (ceea ce nu este fezabil în acest caz), fie investițiile capitale urmează a fi realizate în baza majorări tarifelor.
„Astfel, suntem în fața unei dileme – sau punem pe umerii consumatorilor finali sursele de dezvoltare ale sectorului, sau rămânem în situația în care nu putem mișca lucrurile în domeniu. În mod firesc, rețelele de apă și canalizare urmează a fi dezvoltate de către APL-uri, iar în situați în care însuși operatorul face această investiții, el ar urma să aibă și în continuare doar rol de gestionar; în condițiile Moldovei, practica arată că de cele mai multe ori anume operatorul rețelelor și este acea entitate care se împrumută pentru dezvoltarea lor, întrucât astfel de practici pentru APL ar duce la creșterea datoriei publice și la o presiune în plus pe sistem”, explică expertul.