Care sunt cele mai frecvente afecţiuni ginecologice

Pentru fiecare pacientă, orice consult ginecologic se finalizează cu aflarea unui diagnostic. Câteodată, acesta pune în dificultate pacienta care, din diferite motive (teamă sau graba de a pleca din cabinetul doctorului ginecolog), nu pune întrebările ce ar ajuta-o să înțeleagă afecțiunea de care tocmai a aflat că suferă.

Pentru a înlătura aceste nelămuriri, am stat de vorbă cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, pentru a afla ce înseamnă unele dintre cel mai des întâlnite afecțiuni ginecologice de tip feminin.

Avortul spontan

Pierderea spontană a sarcinii sau avortul spontan reprezintă eliminarea embrionului fără viață, cu precădere în primul trimestru de sarcină și, în cazuri mai rare, la începutul celui de-al doilea trimestru.

Printre cele mai întâlnite cauze ale avortului spontan se numără anomaliile cromozomiale (ovocitele unei femei trecute de 35 de ani nu mai au aceeași calitate cu cele ale unei femei cu vârsta de 25, iar peste 40 de ani, 80% dintre ovocitele produse au mutații genetice) și problemele hemolitice (multe dintre femeile însărcinate nu știu că sunt predispuse la trombofilie și fără un tratament corespunzător, evoluția sarcinii este în real pericol).

Principalele simptome ale avortului spontan sunt crampele abdominale însoțite de sângerări, stare de rău general.
Bolile cu transmitere sexuală (BTS)

Cunoscute și sub numele de boli venerice, acestea sunt infecții transmise prin contact sexual, ce poate fi normal, oral sau anal, dar și prin contact cu zona infectată, cu obiecte infectate (acele seringilor) ori în momentul nașterii vaginale, de la mamă la făt. Acestea se împart în BTS majore și minore. Din prima categorie, cele mai întâlnite sunt SIDA (infecție cu virusul HIV), sifilisul, gonoreea (sau blenoragia), sancrul moale (mai frecvent diagnosticată la bărbați).

Din a doua categorie, cele mai întâlnite sunt bolile provocate de chlamydii, mycoplasme, candida albicans, tricomonas vaginalis reunite sub numele de uretrite negonococice. Tot din categoria bolilor cu transmitere sexuală minore fac parte infecțiile cu tricomonas, candidozele urogenitale, herpesul vaginal (afectează femeile și bărbații deopotrivă), scabia, pediculoza etc. Simptomele cele mai ușor de recunoscut sunt durerile în zona pelviană, senzații de arsură și iritații, dureri la contactul sexual sau la urinare.

Riscul cel mai mare de infectare crește odată cu numărul partenerilor sexuali și atunci când nu este folosit prezervativul ca mijloc de protecție.

Cancere genitale

În țara noastră, incidența cancerelor ovariene, de col uterin și endometru este mai ridicată decât media altor țări, ocupând din păcate printre primele locuri din Europa. Cancerul ovarian afectează și femeile tinere, dar mai ales pe cele trecute de 50 de ani. Asimptomatic în primele faze de evoluție ale bolii, acest tip de cancer poate fi depistat însă în urma unui control ginecolog de rutină. Principalele simptome, ce ar trebui să dea de gândit femeilor, sunt durerile lombare joase, abdominale sau pelvine, hemoragii vaginale mai ales după menopauză, scurgeri și sângerări vaginale inexplicabile.

Cu cât este depistat și tratat la timp, rata de supraviețuire este de 90% după 5 ani. Cea mai frecventă cauză a cancerului de col uterin este infecția cu HPV – Human Papillomavirus, dar este important și istoricul în familie al acestei boli ale cărui simptome pot fi sângerarile abundente în timpul menstruației, scurgeri vaginale abundente cu urme de sânge, sângerări după actul sexual, durere și disconfort în zona lombară, scădere rapidă în greutate, anemie.

Depistat într-o fază timpurie, cancerul de endometru este curabil. Sângerările anormale între menstruații sau la menopauză, urinarea dificilă și dureroasa, durerea în timpul actului sexual și pelvină sau pierderile neașteptate în greutate se numără printre principalele simptome. Îngroșarea anormală a mucoase uterului este unul dintre principalii factori de risc ai acestei afecțiuni.
Candidoza vaginală

Este o infecție des întâlnit în rândul femeilor și este provocată de ciuperca Candida albicans. Apare cu precădere la femeile aflate la vârsta fertilă și mai puțin la cele aflate la menopauză. Cele mai cunoscute simptome sunt senzația de prurit (sau mâncărime) în zona genitală, iritații la nivelul organelor genitale externe, usturimi sau durere la urinat și în timpul actului sexual.

Tratamentul constă în administrarea unor pastile sau ovule intravaginale, doar după efectuarea unui consult și prelevarea unei probe de secreție vaginală pentru a fi trimisă la laborator.

Cervicita

Cervicita reprezintă o inflamație a cervixului – partea inferioară a uterului-colului uterin. Este o afecțiune ce poate fi asimptomatică și de mică importanță, dar poate să apară și ca urmare a unei infecții cu BTS, ca gonoreea și chlamydia, herpesul genital, dar și HPV. În lipsa simptomelor, afecțiunea poate fi depistată în urma unui simplu test Papanicolau.

Dacă semnele bolii există, acestea pot fi recunoscute după apariția secrețiilor abundente de culoare galbenă sau gri ce pot avea miros, urinări dese și dureroase, dureri în timpul contactul sexual, sângerări după contactul sexual. Dacă boala este cauzată de BTS, cei doi parteneri vor urma tratament și vor evita contactul sexual.

Chisturile ovariene

Sunt foarte des întâlnite la femeile de toate vârstele. Acestea reprezintă o colecție de lichid la nivelul ovarului, variind ca dimensiune. Se pot depista cu ajutorule ecografiei și pot avea ca simptome urinările frecvente, durerile abdminale, modificări ale ciclului, greață și vărsături, sângerări vaginale etc. În mod normal, acestea se elimină în cursul ciclului menstrual normal, dar orice chist mai mare de 3 cm trebuie să fie investigat amănunțit.

Dismenoreea

Este definită ca prezența crampelor dureroase, intense, în timpul menstruației. Acestea pot să difere de la o femeia la alta, dar și de la un ciclul menstrual la altul. Poate fi primară, atunci când este asociată cu tulburările de ciclu ovulator, și secundară, atunci când este cauzată de endometrioză, fibrom uterin. Ameliorarea simptomelor, în cele mai multe dintre cazuri, se face cu ajutorul analgezicelor. Pentru scăderea intensității durerilor menstruale se recomandă aplicarea de căldură pe abdomen, reducerea activității sexuale, folosirea absorbantelor externe, practicarea exercițiilor fizice ușoare.

Endometrioza

Endometrul este mucoasa ce învelește uterul. Afecțiunea constă în dezvoltarea celulelor endometriale în afara cavității uterine, astfel că acestea se pot regăsi pe ovare, trompe uterine, intestine, pe suprafața mucoasei din cavitatea pelvină și, în cazuri mult mai rare, chiar pe creier și la plămâni. Aceste celule nu sunt canceroase. Intensitatea durerilor variază de la o lună la alta și se resimte mai acut în locul în care celulele endometriale s-au înmulțit. Durerile foarte mari în primele zile de menstruație, balonarea permanentă, crampele abdominale, menstruația prelungită, infertilitatea sunt doar câteva dintre principalele simptome ale afecțiunii. Se depistează și tratează laparoscopic. Endometrioza prezintă, însă, un risc de recidivă atât după un tratament medicamentos, cât și după cel chirurgical.