Sunt câteva dintre concluziile raportului prezentat astăzi de Transparency International Moldova şi Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”. Studiul se referă la evoluţiile din sectorul bancar după „jaful secolului”, precum şi la modul în care, până acum, autorităţile s-au ocupat de recuperarea fondurilor fraudate. 

Potrivit specialiştilor, banii furaţi din sectorul bancar în rezultatul „jafului secolului” practic nu sunt recuperaţi, iar autorităţile creează o percepţie falsă despre recuperarea miliardului, invocând, de fapt, sumele încasate din procedurile de insolvabilitate a celor trei bănci falimentate. 

Mai mult, nu au fost iniţiate investigaţii şi nu au fost atraşi la răspundere factorii de decizie care au admis facilitarea „jafului secolului” prin modificări de legi şi decizii luate, precum şi cei care nu au împiedicat acest jaf. Raportul Kroll este neglijat de către autorităţile competente de investigarea fraudelor bancare, iar cel de al doilea raport Kroll este în aşteptare, spun experţii de la IDIS Viitorul şi Transparency International.

„Există temeri că, din lipsă de acţiuni din partea administratorilor de insolvabilitate, delegaţi de către BNM, termenul de prescripţie în privinţa creditelor acordate companiilor ”grupului Shor” (specificate astfel în raportul Kroll) de la cele trei bănci implicate va expira, iar miliardele nu vor putea fi recuperate”, se spune în studiu.

Experţii au constatat că, în această perioadă, au apărut câteva iniţiative legislative considerate de societatea civilă şi partenerii de dezvoltare drept nocive şi contrare angajamentelor asumate de guvernanţi, întrucât amplifică riscurile legalizării mijloacelor de origine frauduloasă. Printre acestea se numără proiectul legii privind legalizarea capitalurilor şi stimularea fiscală, votat de Parlament fără discuţii publice şi fără informarea partenerilor de dezvoltare, dar şi modificările la Legea cetăţeniei care oferă dreptul la cetăţenia RM pentru persoane terţe, cetăţeni străini sau apatrizi, contra unor contribuţii denumite „investiţii”.

„Ambele proiecte au avut ca autori acelaşi grup de deputaţi, în frunte cu preşedintele Parlamentului. Regulamentul de implementare a legii „cetăţeniei pentru investiţie”, elaborat de Ministerul Justiţiei şi aprobat de Guvern în septembrie 2017, a stârnit reacţii contradictorii în societate, deoarece oferă posibilităţi de legalizare a mijloacelor financiare de origine dubioasă în Republica Moldova”, spun experţii care au remarcat că, pentru ambele proiecte, avizele CNA au fost critice.

Potrivit studiului, în această perioadă, sectorul bancar se află într-o etapă dificilă de recuperare de după criza din 2014-2015. BNM a înăsprit considerabil supravegherea bancară şi standardele de raportare, inclusiv faţă de creditele compromise. Totuşi, o serie de probleme sistemice persistă, printre ele: probleme de transparenţă a acţionarilor şi beneficiarilor efectivi, guvernanţă corporativă şi managementul ineficiente, proceduri de control şi audit interne slabe. Deşi BNM a oprit formarea creditelor noi dubioase şi compromise, totuşi soluţionarea celor existente este dificilă.

Pe de altă parte, intervenţia BNM la cele trei bănci supravegheate, Moldova-Agroindbank,  Moldindconbank şi Victoriabank a scos în evidenţă o serie de vulnerabilităţi care ţin, în special, de portofoliul relativ înalt de credite neperformante, precum şi riscuri sporite de spălare a banilor şi finanţării terorismului, se mai spune în studiu.

Precizăm că, acum trei săptămâni, Ministerul Finanţelor a transferat către Banca Naţională a Moldovei primele plăţi pentru miliardul furat. Este vorba de 668 de milioane de lei, obligaţii de plată care derivă din garanţiile de stat pentru creditele de urgenţă, acordate în anii 2014 şi 2015 de BNM celor trei bănci falimentate.

Banii au fost transferaţi în conformitate cu legea pentru care Guvernul Filip şi-a asumat răspunderea acum un an şi prin care rambursarea banilor a fost pusă pe umerii cetăţenilor. Bugetul de stat a fost împovărat cu 13 miliarde 583,7 milioane de lei, pe un termen de până la 25 de ani, cu o rată efectivă a dobânzii de 5% anual.