Republica Moldova rămâne într-o listă a ţărilor prioritare pentru investitorii cehi. Pentru perioada, 2018 -2023, în lista ţărilor care vor beneficia de o asemenea susţinere au rămas doar 6 ţări şi Republica Moldova este printre ele. La aceasta, dar şi despre alte aspecte ale cooperării bilaterale moldo-cehe se referă Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republciii Cehe în Republica Moldova, Zdenek KREJCI, în interviul realizat cu ocazia Sărbătorii Naţionale a Cehiei, consemnată pe data de 28 octombrie.
Excelenţă, vă exercitaţi mandatul de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Cehe in Republica Moldova mai bine de un an. Ce evenimente importante au marcat această perioadă ?
În primul rând menţionez, desigur, vizita la Praga în luna ma a premierului moldovean Pavel Filip, însoţit de o delegaţie guvernamentală. A fost o vizită de răspuns la cea a premierului ceh Bohuslav Sobotka, care a avut loc în anul 2016. Nu atât de demult la Chişinău s-a aflat o delegaţie în frunte cu ministul Economiei şi Comerţului din Cehia din care au făcut parte mai mulţi oameni de afaceri. Au avut loc multiple discuţii, inclusiv la Parlament. Aceasta în scopul intensificării cooperării bilaterale. Astfel , vizitele au nu doar un caracter politic, dar şi unul practic, care sunt benefice pentru a menţine o colaborare reciproc avantajoasă.
Care este subiectul principal, unul de actualitate pe agenda bilaterală. În ce domenii există potențial de cooperare ?
Din fericire, nu există probleme în dialogul dintre Praga şi Chişinău. Nu sunt tratate sau acorduri care ar trebui semnate pentru a impulsiona cooperarea dintre ţările noastre. Acestea au fost deja semnate pe parcursul celor 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi sunt funcţionale. Or, sunt domenii în care am putea obţine rezultate mai bune şi menţionez, în primul rând, domeniul economic. Sunt toate premisele că pe această dimensiune să fie extinsă colaborarea, dar trebuie ca actorii politici şi economici să se implice mai mult pentru a stabili legături mai strânse şi atunci vor fi şi rezultate mai bune. Trebuie de găsit noi oportunităţi de colaborare. Desigur, pentru aceasta este neceară o stabilitate politică şi economică în Republica Moldova, ca aceasta să fie un partener de nădejde al investitorilor cehi.
În cadrul întrevederii recente de la Praga dintre prim-ministrul moldovean Pavel Filip cu omologul ceh, Bohuslav Sobotka s-a menţionat că Republica Moldova rămâne în lista statelor de interes pentru economia cehă în Strategia de promovare a exportului pentru perioada 2018-2023. Care ar putea fi impactul asupra extinderii cooperării bilaterale ?
Un sceptic ar fi spus ca reuşita cooperării bilaterale în domeniul comercial-economic depinde, în primul rând, de actorii economici, dar mai multe mijloace, mai multă atenţie trebuie de acordat pentru diverse acţiuni, cum ar fi expoziţiile, târgurile comerciale şi alte activităţi comune ale mediilor de afaceri din Cehia şi Republica Moldova, schimburi de informaţii relevante din sectorul economic. Aş menţiona în context că Republica Moldova rămâne într-o listă a ţărilor prioritare pentru investitorii cehi. Şi acest lucru este foarte important. Pentru următoarea perioadă, 2018 -2023, în lista ţărilor care vor beneficia de o asemenea susţinere au rămas doar 6 ţări şi Republica Moldova este printre ele. Deci, vor fi alocate miloace financiare care vor contribui la extinderea cooperării dintre ţările noastre şi realizarea unor proiecte stringent necesare Republicii Moldova.
Acum câţiva ani Cehia era o piaţă de desfacere atractivă pentru vinurile moldovenești. Ce ar trebui să facă producătorii moldoveni ca să crească cotele de export de vin, deoarece este cunoscut faptul că nu este suficient să fie doar calitatea bună a vinurilor, probabil se mai cere ceva ?
Nu este nici o problemă în această privinţă. Cotele exporturilor de vinuri moldoveneşti pe piaţa cehă este în continuă creştere. Contează nu atât aceste cote cât calitatea acestora. Uneori întâlnesc pe rafturile din Cehia denumiri de vinuri sau de companii vitivinicole de care nu se ştie în Moldova. De aceea este foarte important ca sa fie exportate doar cele mai bune vinuri, care ar aduce plus valoare imaginii ţării Dumneavoastră. Nu este o reţetă miraculoasă care ar contribui la creşterea exporturilor. Pentru aceasta trebuie de muncit mult, de prmovat produsul şi de găsit parteneri de nădejde.
Situatia din UE se complică, creste numarul partidelor de stânga care acced la putere, mişcările separatiste din unele state se amplifică. A mai fost şi Brexit-ul. Astfel, în unele ţări membre ale UE cetăţenii devin tot mai eurosceptici. Cehii ce opinii au in acest context ?
Din punct de vedere economic şi politic, Europa se îndreaptă în direcţia menţinerii unui spaţiu comunitar puternic. În Austria, chiar în Germania, Franţa la putere sunt acum partide de drepta, dar au un mesaj populist. Referitor la situaţia din Cehia, trebuie să menţionez că şi la noi sunt multe voci care critică UE. Unii chiar propun ca Cehia să părăsească UE. De fapt aceştia transmit un mesaj, ca UE să fie mai funcţională, cu mai puţină birocraţie, să-şi îmbogăţească mecanismele democratice cu care să gestioneze situaţiile imprevizibile care apar, astfel încât să nu amintească de consiliul de ajutor economic reciproc, care era pe timpul URSS. Oricum, majoritatea cehilor recunosc că dacă Cehia nu ar fi fost membru al UE ar fi soluţionat mai greu anumite probleme.
La Summitul Parteneriatului Estic de la Bruxelles ce mesaje ar trebui să fie transmise ţărilor semnatare ale Acordurilor de Asociere cu UE – Republica Moldova, Georgia, Ucraina ?
Este o întrebare la care cel mai bine ar putea răspunde ambasadorul UE la Chişinău, dar la modul general reiterez că UE este un club al unor ţări care au demonstrat că promovează valorile democratice. Astfel, ţările care doresc să se alăture au mult de muncit, să argumenteze că sunt pregetite să facă faţă tuturor provocărilor, Desigur, statele membre întotdeauna sunt pregătite să le ajute pe cele care au intenţia de a ni se alătura.
Unii experti sunt de părerea că ar fi bine ca să fie creat un spaţiu economic liber între cele 3 state semnatare ale Acordurilor de Asociere cu UE şi sa fie extinsă cooperarea în diverse domenii. În acest context se cere evocat exemplul Grupului de la Vişegrad. A fost eficientă cooperarea în perioada de preaderare şi dacă această experienţă ar putea fi preluată de Republica Moldova, Georgia si Ucraina ?
Ar fi o sarcină complicată, greu de soluţionat . Nu cred că este necesar crearea unei zone de comerţ liber, o dată ce sunt Acordurile de Asociere, cu componenta econimică, DCFTA. Dar este important ca aceste 3 ţări să colaboreze cât mai bine. Ar fi o oportunitate de a realiza unele proiecte comune multilaterale, nu doar cele bilaterale cu UE. Ţările Grupului de la Vişegrad au colaborat armonios în perioada de preaderare. Partenerii noştri de dezvoltare apreciau proiectel noastre comune. Şi Republica Moldova, Georgia şi Ucraina ar putea extinde cooperarea. Acest lucru ar fi important nu doar în contextul aderării la UE, dar pentru cetăţeni.
Domnule ambasador, care este semnificaţia Sărbătorii Naţionale a Cehiei, consemnat ă pe data de 28 octombrie ?
Consemnăm 99 de ani, deci în anul 2018 vor fi 100 de ani de la formarea , în acea vreme, a Republicii Cehoslovacia. Chiar dacă acum sunt divizate Cehia şi Slovacia vor consemna împreună acest eveniment, deoarece atât pentru cehi cât şi pentru slovaci este o filă de istorie foarte importantă. Este un prilej pentru fiecare dintre noi de a analiza ce s-a reuşit în această perioadă de timp, care au fost intenţiile strămoşilor noştri când au format statul cehoslovac şi ce trebuie să facă următoarele generaţii. La anul viitor, cu ocazia a 100 de ani, vor fi realizate mai multe activităţi festive. După cum spuneam, împreună cu Slovacia, dar şi cu alte ţări a căror existenţă datează cu aceeşi perioadă, Polonia, Austria, Ungaria, vom consemna această aniversare importantă. Va fi un bun prilej de a răspunde la întrebarea – de unde am pornit, unde am ajuns şi unde dorim să ajungem.
Anatol CACIUC
