Potrivit unui anunţ al Agenţiei, în perioada 27 noiembrie-1 decembrie 2017 vor fi scoase la licitaţii „cu strigare” pachetele de acţiuni la 17 societăţi pe acţiuni deţinute de stat.

Cele mai importante active scoase la privatizare

Cele mai valoroase sunt Barza Albă din Bălţi (circa 328 milioane lei) şi Tutun CTC din Chişinău (circa 297 milioane lei). La fel au fost scoase la mezat şi patru companii ale statului din domeniul reparaţiei şi întreţinerii drumurilor.

Totodată, la licitaţie cu strigare sunt expuse şi nouă întreprinderi de stat şi 20 de complexe de bunuri imobile.

La concursuri investiţionale de privatizare a bunurilor proprietate publică sunt expuse două cinematografe şi 13 întreprinderi de stat. Termenul de depunere a ofertelor de participare la concurs este 15 decembrie 2017, orele 15:00.

Printre cele mai valoroase, care sunt expuse deja de câteva ori la privatizare sunt Fabrica de Sticlă din Chişinău, pentru care statul speră să obţină 175 de milioane lei şi Combinatul Poligrafic, pentru care statul cere 130 de milioane lei, scrie Mold-Street.

„Cireaşa de pe tort”

„Cireaşa de pe tort” este însă întreprinderea de stat Vestmoldtransgaz, creată în anul 2014 pentru a gestiona reţeaua de transport gaze Iaşi-Ungheni şi de a presta servicii de transport al gazelor naturale pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit condiţiilor impuse, preţul iniţial al acestei întreprinderi este de 180 milioane de lei (circa 9 milioane de euro) cu angajamentul de a investi în următorii doi ani 93 de milioane de euro.

Valoarea investiţiilor coincide practic cu valoarea investiţiei în viitoarea conductă Ungheni-Chişinău.

Condiţiile par a fi puse exact pentru compania românească Transgaz, care îşi deschide reprezentanţă la Chişinău şi care se ocupă în prezent de proiectul de interconexiune a sistemelor de gaze naturale dintre România şi Republica Moldova. 

La începutul lunii septembrie 2017, Ministerul Economiei şi Infrastructurii anunţa că a eliberat întreprinderii Vestmoldtransgaz certificatul de urbanism pentru proiectarea lucrărilor de construcţie a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Ungheni – Chişinău.

Ţeavă de 26 de milioane de euro, utilizată la 0,2% din capacitate

Noul gazoduct va finaliza conectarea sistemelor de transport de gaze din România şi Republica Moldova, fiind o continuitate a primei părţi de conexiune Iaşi – Ungheni, dată în exploatare în 2014. 

Aminitim că Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) oferă un pachet de finanţare de 92 milioane de euro pentru construirea gazoductului pe direcţia Ungheni – Chişinău. BEI şi BERD acordă câte un împrumut de 41 milioane euro fiecare, iar UE - un grant de 10 milioane euro.

De notat că în acest an a mai avul loc două runde de privatizare în cadrul căreia au fost vândute active de peste 73 de milioane lei, iar Legea bugetului de stat pentru anul 2017 prevede obţinerea a 220 milioane de lei din vânzarea şi privatizarea patrimoniului public. Banii acumulaţi urmează să fie alocaţi pentru finanţarea deficitului bugetar.