Modul în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale influențează direct modul în care femeile și tinerii se implică în procesul politic. În situația în care costul financiar al vieții politice este în creștere, capacitatea financiară a candidaților devine un element esențial de a accede la funcții de putere. Deoarece tinerii și femeile din politica moldovenească sunt mai puțin „avuți”, comparativ cu bărbații din politică, acest lucru constituie o barieră semnificativă în asigurarea reprezentării echitabile a tinerilor și a femeilor în procesul decizional. De această părere sunt reprezentanții Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) și cei ai Consiliului Național al Tineretului din Moldova (CNTM), care vin cu mai multe propuneri pentru reforma finanțării campaniilor electorale și partidelor politice din perspectiva tinerilor și egalității de gen.
Într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, consultantă CPD, a declarat că în anul 2015 Parlamentul a aprobat modificări semnificative a cadrului de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale. Mai multe analize arată că reforma nu și-a atins scopul. Astfel, din cele trei obiective majore, un oarecare nivel de progres a fost înregistrat la capitolul transparența veniturilor și cheltuitelor formațiunilor politice. Plafonarea donațiilor nu a redus din costul campaniilor și a partidelor, iar introducerea finanțării partidelor din bugetul de stat nu a redus finanțarea din surse private.
Potrivit secretarului general al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Igor Ciurea, conform statisticilor, în Republica Moldova sunt 1,23 milioane de tineri de la 14 la 35 de ani sau o treime din numărul populației. Dacă se reduce categoria de vârstă la 18-35 de ani, pentru că până la majorat nu se pot implica în viața politică, acest segment ar reprezenta un pic peste o pătrime. Tinerii speră să aibă aceeași reprezentare sau cel puțin una comparabilă în organele decizionale.
„Cu părere de rău, reprezentarea tinerilor este cu mult sub 10% și încercăm să înțelegem care sunt barierele și cum am putea să influențăm procesul de incluziune a tinerilor în politica din Republica Moldova”, a notat Igor Ciurea. Tânărul a mai spus că un studiu al CPD arată cel mai mare obstacol sunt cheltuielile pe care le are un candidat electoral, iar tinerii nu sunt cei care au cei mai mulți bani.
Directoarea de programe în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Rodica Ivașcu, a menționat că se propune ca plafonul veniturilor să fie micșorat de 30 de ori. Astfel, veniturile anuale ale unui partid politic, provenite din cotizații de membru și donații, urmează să nu depășească echivalentul a 0,01% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv. O altă propunere prevede ca plafonul donațiilor să fie micșorat de 50 de ori. Astfel, donațiile făcute de o persoană fizică unui sau mai multor partide într-un an bugetar să nu depășească suma de patru salarii medii lunare pe economie, stabilite pe anul respectiv. Donațiile făcute de către o persoană juridică să nu depășească într-un an bugetar suma de opt salarii medii lunare pe economie.