O femeie l-a dat în judecată pe Igor Dodon, pentru ca instanța să-l oblige să prezinte probe-argumente istorico-științifice cu privire la denumirea limbii vorbite și a națiunii/naționalității la care aparține. La fel, aceasta a cerut ca instanța să emită o decizie cu privire la numele, limba vorbită a naţiunii.
În cererea de chemare în judecată, în calitate de intervenienți accesorii figurează Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Academia de Ştiinţe a României, Muzeul de Istorie Naţională a Republicii Moldova, Muzeul de Istorie Naţională a României, Institutul de Filologie a Republicii Moldova, Institutul de Filologie a Românie, dar și majoritatea populației din Republica Moldova și România, scrie bizlaw.
Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată a fost restituită, pe motivul nerespectării procedurii prealabile stabilite de Legea contenciosului administrativ. Invocând ilegalitatea încheierii, reclamanta a înaintat cerere de recurs pe marginea încheierii, solicitând casarea acesteia cu dispunerea pe rol spre examinare a cererii de chemare în judecată.
Instanța de recurs a precizat că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ.
Din cererea de chemare în judecată, reclamanta pretinde că, reieșind din afirmațiile pârâtului, ea nu poate să-și atribuie unul din numele impuse politic. În același timp, Colegiul Civil și de Contencios Administrativ la Curții de Apel Chișinău, relevă că, fiecare cetățean este liber să-și aleagă și să-și determine limba vorbită și naționalitatea la care aparține, aceasta nefiind prerogativa instanțelor de judecată. Din aceste raționamente, cerința dată nu urmează a fi judecată în instanța de judecată în ordinea procedurii civile. Prin urmare, instanţa de recurs reţine că încheierea instanţei de fond, privind restituirea cererii de chemare în judecată pe motivul nerespectării căii prealabile, în situația când se constată că această pricină nu ține de competența instanței de judecată, este neîntemeiată şi pasibilă de casare integrală, cu soluţionarea prin decizie a problemei în fond, prin dispunerea în condiţiile art. 169 alin. (1) lit.a) Cod de procedură civilă – refuzul în primirea cererii de chemare în judecată motivând, că cererea nu urmează a fi judecată în instanţa judecătorească în procedura civilă.
Instanța de recurs a admis solicitarea şi a casat încheierea instanței de fond. Curtea de Apel a decis soluționarea prin decizie problema în fond, prin care se refuză cererea de chemare în judecată.
