Primul eșec al extremei drepte din Parlamentul german. Moţiunea AfD, respinsă în cadrul primei sesiuni

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Prima încercare a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) de a-și testa forțele în cadrul noului parlament național a eșuat marți, după ce moțiunea partidului a fost respinsă cu o largă majoritate, informează dpa. AfD a devenit primul partid de extremă dreaptă care a intrat în Bundestag după cel de-Al Doilea Război Mondial, obținând 12,6% din voturi în timpul alegerilor naționale de luna trecută, ceea ce face posibile reuniuni agitate în cadrul unui parlament în mod obișnuit liniștit.

Conform tradiției, discursul de deschidere a sesiunii urma să fie rostit de către decanul de vârstă din rândul parlamentarilor, care acum ar fi fost deputatul extremei drepte, Wolfgang von Gottfried, în vârstă de 77 de ani, cel care a calificat Holocaustul drept un „mit”, notează AFP. Dar pentru ca el să nu ajungă decan, Bundestagul a schimbat regulile, astfel că decan nu mai este considerat deputatul cel mai în vârstă, ci acela care a activat cel mai mult timp în legislativ. Prin urmare, decan a ajuns Hermann-Otto Solms, în vârstă de 76 de ani și membru al Partidului Liber-Democrat, formațiune susținătoare a mediului de afaceri.

La câteva minute după deschiderea noii sesiuni, celelalte blocuri politice au respins moțiunea AfD ce se opunea prezidării dezbaterilor de marți de către Otto Solms. Solms, în vârstă de 76 de ani, a declarat în fața parlamentarilor că aceștia se confruntă cu o nouă provocare, cauzată de lipsa de încredere pe care o au jumătate dintre cetățenii țării față de liderii politici.

În timpul reuniunii de marți a celei de-a 709-a legislaturi – în prezent cel mai mare parlament democratic din lume – ministrul de finanțe aflat la sfârșit de mandat, Wolfgang Schaeuble, urma să fie ales noul președinte al Bundestagului. La 75 de ani ai săi, Schaeuble este parlamentarul cu cel mai lung stagiu din Germania, fiind ales pentru prima dată în parlament în 1972. Schaeuble va avea nevoie de întreaga sa autoritate politică pentru a ține în frâu noul parlament, care include șase facțiuni, un număr record.

Unul dintre cele mai cruciale voturi din prima sesiune va fi cel pentru funcția de vicepreședinte al parlamentului. Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, care s-a retras pentru prima dată în ultimii patru ani în opoziție, intenționează să numească mai mulți candidați, printre care fostul lider al grupului parlamentar Thomas Oppermann și fostul ministru al sănătății Ulla Schmidt.

AfD, care are mai mult de 90 de locuri în noua legislatură, l-a înaintat de Albrecht Glaser pentru funcția de vicepreședinte. Glaser a fost în trecut ținta criticilor pentru afirmațiile sale controversate cu privire la islam. Lidera AfD din parlament, Alice Weidel, a declarat postului public german de televiziune înainte de reuniunea din Bundestag că partidul anti-imigrație îl va suspine pe Glaser ca și candidat pentru această funcție. Și aceasta chiar dacă fiecare dintre celelalte cinci blocuri politice din Bundestag a anunțat că va vota împotriva lui.

Fosta președintă a Consiliului Central German al Evreilor, Charlotte Knobloch, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu intrarea AfD în parlament. „Este o lovitură devastatoare în istoria parlamentului. Sunt îngrijorată în legătură cu democrația și țara noastră”, a declarat Knobloch pentru cotidianul Nordwest-Zeitung. Demonstranți au organizat de asemenea un miting în fața sediului parlamentului german, pentru a protesta împotriva accederii AfD în legislativ. Mitingul survine în condițiile în care organizatorii săi susțin că circa 12.000 de oameni au ieșit duminică pe străzile din Berlin, pentru a protesta împotriva prezenței AfD în Bundestag, atenționând că acest lucru i-ar putea furniza partidului de extremă dreapta o platformă pentru a-și promova vederile rasiste și xenofobe.

Noua sesiune parlamentară a fost convocată în timp ce cancelarul federal german Angela Merkel încearcă să formeze împreună cu alte partide o nouă coaliție care să conducă în următorii patru ani cea mai mare economie a Europei, conform Agerpres. Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a Angelei Merkel și aliatul său din Bavaria, Uniunea Social-Creștină, încearcă să formeze o coaliție fără precedent cu Verzii și Democraţii Liberi pro-afaceri.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...