Republica Moldova a avut, în cei 26 ani de independenţă, nouă preşedinţi de țară, cei mai mulți fiind interimari.
Primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a ocupat funcţia în perioada 1991 – 1996. Snegur a susţinut proclamarea independenţei la 27 august 1991 şi s-a opus referendumului unional privind păstrarea URSS.
Pe durata mandatului său, au început reformele, inclusiv privatizarea proprietăţii de stat. Preşedinţia lui Snegur a fost marcată şi de conflictul armat cu Transnistria, adoptarea Constituţiei şi acordarea statutului de autonomie Găgăuziei.
În 1996, Snegur a fost urmat în funcţie de Petru Lucinschi. El a continuat reformele începute de predecesorul său în domeniul privatizării proprietăţilor de stat.
Patru ani mai târziu, conducerea ţării este preluată de către comunistul Vladimir Voronin, singurul care a deţinut două mandate consecutiv. Deşi a venit la putere cu lozinca aderării la Uniunea Rusia-Belarus, în mai puţin de doi ani a anunţat cursul de integrare europeană. Politica lui Voronin a dus, în unele perioade, la răcirea relaţiilor cu România, iar uneori şi cu Rusia.
Din data de 11 septembrie 2009, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Mihai Ghimpu a asigurat interimatul funcției de președinte al Republicii Moldova în urma demisiei președintelui Vladimir Voronin. Prin votul majorității deputaților a fost declarată vacantă funcția de președinte al Republicii Moldova. În conformitate cu articolul 91 al Constituției Republicii Moldova, care prevede că „interimatul funcției se asigură de președintele Parlamentului”, Mihai Ghimpu a devenit președinte interimar al Republicii Moldova până la alegerea de către Parlament a noului președinte al țării.
În perioada 28 – 30 decembrie 2010, fostul lider al PLDM, Vlad Filat, a fost președinte interimar al Republicii Moldova.
Pe 30 decembrie 2010 președinte al Parlamentului este ales Marian Lupu, care a preluat și interimatul funcției de președinte al Republicii Moldova.
Ulterior, președinte al Republicii Moldova a devenit Nicolae Timofti, care a fost ales de Parlament pe 16 martie 2012. Șeful statului a depus jurământul de credință pe 23 martie 2012.
La 13 noiembrie 2016, prin vot direct de către popor, Igor Dodon este ales președinte al Republicii Moldova.
Pentru că Dodon nu a dorit să învestească candidatura PD la funcția de ministru al Apărării, Eugen Sturza, Curtea Constituțională i-a deschis calea președintelui Parlamentului, Andrian Candu, spre funcția de șef interimar al statului. Mai exact, Candu a asigurat funcția de președinte interimar astăzi, 24 octombrie, pentru mai puțin de 30 de minute, timp în care Sturza a depus jurământul în calitate de ministru al Apărării.