Fiecare a doua femeie care pleacă din Republica Moldova are studii finalizate
În rândul ţărilor europene, R. Moldova este statul cu cel mai înalt grad de migrare a populaţiei peste hotare, în special în scop de muncă, iar condiţiile socio-economice şi instabilitatea politică nu creează premise pentru diminuarea acestui fenomen. PNUD Moldova a realizat un studiu în care a descris profilul femeilor migrante.
Studiul constată că printre preferinţele celor care aleg să plece din R. Moldova rămân statele CSI şi UE. Femeile participante la procesele migraţioniste sunt supuse unor riscuri specifice, inclusiv riscului privind incidenţa traficului de persoane, ceea ce face acest grup să fie recunoscut drept unul deosebit de vulnerabil.
În special, este resimţit fenomenul migraţiei femeilor în sate. Ponderea cea mai mare a femeilor migrante vine din mediul rural şi constituie circa 70% din totalul acestora. Cifra este importantă dacă considerăm că ponderea femeilor rurale în totalul femeilor din republică este de 56,6%. Mai afectate de fenomenul migraţiei la muncă a femeilor sunt regiunile de centru şi sud, unde femeile constituie câte circa 37% dintre cei plecaţi la muncă peste hotare, mai puţin regiunea de nord, cu 31,1%.
Peste hotare pleacă femeile de vârstă fertilă, ceea ce conduce la deteriorarea structurii socio-demografice a populaţiei ţării. Peste 2/3 dintre femeile, care pleacă în scop de muncă au vârsta de 15-44 de ani.
Contingentul de femei migrante care pleacă din localităţile rurale este mai tânăr, femeile până la 35 de ani constituie 46,9%, faţă de 33,2% femei de aceeaşi vârstă din mediul urban. De aici şi îmbătrânirea mai rapidă a satelor Moldovei, unde coeficientul de îmbătrânire printre femeile rurale a depăşit cifra de 19%.
Lipsa îndelungată din ţară limitează oportunităţile femeilor migrante de a se manifesta activ în viaţa publică din ţară. Implicarea în procesele de dezvoltare a societăţii se reduce preponderent la transferurile băneşti, direcţionate familiei. Raportul arată că femeile migrante transferă sume considerabile de bani în ţară, peste 40% dintre femeile aflate la muncă peste hotare transmit sau aduc familiei până la 500 USD lunar, 10,8% – între 501 şi 800 USD, iar 5,6% – peste 800 USD, constată studiul realizat de PNUD.
