Autoritățile municipale alocă de aproape un deceniu compensații pentru căldură populației social vulnerabile, asta deși cu cei 60 milioane lei alocați anual municipalitatea ar putea mobiliza câte 600 milioane de lei investiții pentru eficientizarea energetică a blocurilor din Capitală (izolarea clădirilor și trecerea la sistemul de distribuție orizontală a agentului termic), a sugerat la emisiunea „15 minute de realism economic” expertul în energetică de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov, scrie unimedia.info
Chișinăul este unicul oraș din Republica Moldova care acordă compensații pentru căldură în perioada rece a anului, în volum de 40% din factura la energia termică pentru populația social vulnerabilă.
Potrivit lui Parlicov, în Republica Moldova problema facturilor mari la căldură ține în primul rând de proasta eficiență energetică a blocurilor. Pentru comparație, Republica Moldova consumă de trei ori mai multă energie termică pentru a încălzi un metru pătrat de spațiu comparativ cu statele din UE. Situația creată a fost moștenită din perioada sovietică când resursele energetice erau foarte ieftine și nu se punea problema eficienței energetice, iar în prezent nu ne mai putem permite irosirea energiei.
Lucrările de eficiență energetică pot fi făcute doar integral, la nivelul întregului bloc, și nu pentru fiecare apartament în parte. Respectiv, chiar dacă s-ar rezolva toate problemele administrative și juridice și locuitorii unui bloc ar conveni să investească în comun în aceste lucrări, ar rămâne problema economică – populația social vulnerabilă nu ar avea surse pentru a-și achita contribuția la aceste lucrări de eficiență energetică. Experiența S.A.”Termoelectrica” cu blocul de pe str.Pandurilor 52 demonstrează că investițiile medii necesare pentru trecerea de la sistemul vertical de distribuție a agentului termic la cel orizontal ajung la circa 500 euro pentru fiecare apartament.
În concluzie, expertul în energetică susține că dacă e să admitem că circa 10% din apartamentele din fiecare bloc sunt locuite de consumatori social vulnerabili, atunci cu cele 60 milioane de lei alocate pentru compensanții s-ar putea mobiliza până la 600 milioane de lei pentru investiții în eficiența energetică a clădirilor. Respectiv, o parte din banii alocați anual din bugetul municipal ar trebui să fie combinați cu mijloacele financiare din fondul de eficiență energetică pentru constituirea unui pachet financiar disponibil pentru îmbunătățirea eficienței energetice a blocurilor din Chișinău.
