Potrivit lui Parlicov, în Republica Moldova problema facturilor mari la căldură ţine în primul rând de proasta eficienţă energetică a blocurilor. Pentru comparaţie, RM consumă de trei ori mai multă energie termică pentru a încălzi un metru pătrat de spaţiu comparativ cu statele din UE.

„Situaţia creată a fost moştenită din perioada sovietică, atunci când resursele energetice erau foarte ieftine şi nu se punea problema eficienţei energetice, iar în prezent  nu ne mai putem permite irosirea energiei. Banii alocaţi consumatorilor vulnerabili de către autorităţile municipale de facto subvenţionează ineficienţa energetică. Proiectele pilot realizate în trecut de Termocom şi recent de Termoelectrica au demonstrat că prin adoptarea unor măsuri de eficienţă energetică (izolarea termică a clădirilor şi trecerea de la sistemul de distribuţie vertical a agentului termic la un sistem orizontal, cu contorizarea fiecărui apartament şi posibilitatea consumatorilor de a regla nivelul de căldură de la calorifer) se poate obţine o reducere a consumului de energie cu până la 45%. Realizând o asemenea investiţie povara facturilor la căldură pentru consumatorii respectivi ar fi redusă pentru totdeauna. Or, autorităţile locale cheltuiesc acelaşi 40%, în fiecare lună din perioada rece a anului, pentru compensarea facturilor acestor consumatori”, a declarat Parlicov, în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.

Lucrările de eficienţă energetică pot fi făcute doar integral, la nivelul întregului bloc, şi nu pentru fiecare apartament în parte, mai spune expertul. Respectiv, chiar dacă s-ar rezolva toate problemele administrative şi juridice şi locuitorii unui bloc ar conveni să investească în comun în aceste lucrări, ar rămâne problema economică – populaţia social vulnerabilă nu ar avea surse pentru a-şi achita contribuţia la aceste lucrări de eficienţă energetică.

„Experienţa Termoelectrica cu blocul de pe str. Pandurilor 52 demonstrează că investiţiile medii necesare pentru trecerea de la sistemul vertical de distribuţie a agentului termic la cel orizontal ajung la circa 500 euro pentru fiecare apartament”, a precizat Victor Parlicov.

În concluzie, expertul în energetică susţine că dacă e să admitem că circa 10% din apartamentele din fiecare bloc sunt locuite de consumatori social vulnerabili, atunci cu cele 60 de milioane de lei alocate pentru compensanţii s-ar putea mobiliza până la 600 de milioane de lei pentru investiţii în eficienţa energetică a clădirilor. Respectiv, susţine expertul de la IDIS, o parte din banii alocaţi anual din bugetul municipal ar trebui să fie combinaţi cu mijloacele financiare din fondul de eficienţă energetică pentru constituirea unui pachet financiar disponibil pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a blocurilor din Chişinău.