(infografic) Fiecare a 2-a femeie care pleacă din țară are studii finalizate. Cum arată profilul unei migrante din Moldova

femeie-mutare-calatorie-bagaj-troler-gara-tren
Foto: unica.ro

În rândul ţărilor europene Moldova este țara cu cel mai înalt nivel de migrare a populației peste hotare, în special în scop de muncă, iar condițiile socio-economice, instabilitatea politică din Republica Moldova, nu creează premise pentru diminuarea acestui fenomen. În acest context PNUD Moldova a realizat un studiu în care a descris profilul femeielor care au ales să migreze.

Migrația afectează o parte importantă din populația țării şi orice politică promovată de către guvern în acest domeniu rezultă într-un impact considerabil asupra economiei ţării şi a dezvoltării societăţii moldoveneşti în ansamblu. Printre preferințele celor care aleg să plece din Moldova rămân statele CSI și UE.

Femeile participante la procesele migraționiste sunt supuse unor riscuri specifice, inclusiv riscului privind incidența traficului de persoane, ceea ce face acest grup să fie recunoscut drept unul deosebit de vulnerabil.

În special, este resimțit fenomenul migrației femeilor în sate. Ponderea cea mai mare a femeilor migrante vine din mediul rural și constituie circa 70% din totalul acestora. Aceasta este o cifră importantă dacă considerăm că ponderea femeilor rurale în totalul femeilor din republică este de 56,6%. Mai afectate de fenomenul migrației la muncă a femeilor sunt regiunile de Centru și Sud, unde femeile constituie câte circa 37% dintre cei plecați la muncă peste hotare, mai puțin regiunea de Nord cu 31,1%.

Peste hotare pleacă femeile în vârstă fertilă, ceea ce conduce la deteriorarea structurii socio-demografice a populației țării. Peste 2/3 dintre femeile, care pleacă în scop de muncă, au vârsta de 15-44 ani.

Contingentul de femei migrante care pleacă din localitățile rurale este mai tânăr, femeile până la 35 ani constituie 46,9% față de 33,2% femei de aceeași vârstă din mediul urban. De aici și îmbătrânirea mai rapidă a satelor Moldovei, unde coeficientul de îmbătrânire printre femeile rurale a depășit cifra de 19%.

Lipsa îndelungată din țară limitează oportunitățile femeilor migrante de a se pronunța activ în viața publică din țară. Implicarea în procesele de dezvoltare a societății se reduce preponderent la transferurile bănești, direcționate familiei. Raportul arată că femeile migrante transferă sume considerabile de bani în țară, peste 40% dintre femeile aflate la muncă peste hotare transmit sau aduc familiei până la 500 USD lunar, 10,8% – între 501 și 800 USD, iar 5,6% – peste 800 USD.

Pe lângă pierderile observate, care rezultă din migrația la muncă, migranții reîntorși apreciază totuși pozitiv experiența de migrare cu referire la studii/calificări, experiența de activitate în țara destinatară. Aproape 1/4 dintre femeile cu experiență în ceea ce ține migrarea la muncă în afara țării consideră că calificările sunt mai bune după revenirea în țară, iar experiența de muncă este apreciată pozitiv de peste jumătate dintre femeile reîntoarse din migrarea la muncă.

Studiul integral în puteți citi aici. 

Photo Credit: PNUD Moldova
Photo Credit: PNUD Moldova
Photo Credit: PNUD Moldova
Photo Credit: PNUD Moldova
Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente