Sondaj: cetățenii R. Moldova care cred în biserică au atitudine negativă față de UE

Majoritatea cetățenilor R. Moldova (80%) conștientizează suportul oferit de Uniunea Europeană (UE) țării noastre, însă doar 37% îl consideră eficient. Totodată, UE este considerată cea mai de încredere instituție străină din R. Moldova (54%), urmată de Uniunea Economică Eurasiatică (44%). Atitudinea, precum și nivelul de încredere față de UE sunt strâns legate de limba maternă a cetățenilor intervievați, dar și de încrederea în biserică. Astfel, cetățenii ai căror limbă maternă este limba rusă și cei care au o încredere mai mare în biserică tind să aibă o atitudine neutră sau negativă față de UE. Sunt doar câteva dintre rezultatele studiului efectuat în R. Moldova, în cadrul proiectului „EU NEIGHBOURS est” finanțat de Uniunea Europeană și publicat pe 5 octombrie. Asemenea sondaje s-au făcut în toate cele șase țări din Parteneriatul Estic. 

Aproape 80% dintre cei care cunosc cel puțin câteva programe finanțate de UE sunt persoane cu studii superioare, iar 65% sunt angajați în câmpul muncii. Persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 54 de ani, vorbitorii de limbă română și locuitorii din regiunea de sud a țării, au un nivel mai ridicat de cunoaștere a proiectelor finanțate de UE decât celelalte grupuri socio-demografice. Locuitorii orașelor de nord și centru tind să fie cei mai puțin informați. Cele mai cunoscute sunt proiectele de dezvoltare a infrastructurii (65%). Proiectele educaționale, urmate de programele de dezvoltare agricolă și rurală, dar și programele de sănătate și medicină au fost menționate de circa o treime din cetățeni.

Proiectele din domeniile culturii, justiției, politicii și eficienței energetice sunt cele mai puțin cunoscute. Unul din zece moldoveni a fost personal implicat sau cunoaște pe cineva care a fost implicat într-un proiect finanțat de UE în ultimul an.

Oamenii nu dețin informații suficiente despre proiectele finanțate din exterior

Persoanelor intervievate li s-a cerut să compare sprijinul oferit de diferite organizații – cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială (BM), Statele Unite ale Americii (SUA), Organizația Națiunilor Unite (ONU) și agențiile sale și Federația Rusă cu cel oferit de către Uniunea Europeană. La fel ca în 2016, doar un număr foarte mic de cetățeni ai R. Moldova cred că sprijinul acordat de celelalte țări/organizații depășește ajutorul oferit de UE (7% au indicat SUA, 5% ONU, 18% FMI / BM și 15% Federatia Rusă). Între 19% și 42% din populație a declarat că nu deține suficiente informații pentru a răspunde la întrebare. Cetățenii au fost în cea mai mare parte incapabili de a compara sprijinul oferit de ONU cu cel oferit de UE, ONU fiind cel mai puțin cunoscut donator pentru al doilea an consecutiv.

Lupta împotriva corupției necesită un sprijin mai mare din partea UE 

La evaluarea beneficiilor aduse de sprijinul UE, moldovenii au menționat dezvoltarea turismului, infrastructurii, accesul la produse și servicii, comerțul, educația și sistemul de sănătate. Circa 40% consideră că aceste domenii au beneficiat cel mai mult de sprijinul UE.

În același timp, jumătate dintre moldoveni cred că UE ar trebui să contribuie  mai mult la eliminarea corupției din țara noastră. Sistemul de sănătate, susținerea dezvoltării economice și a oportunităților de angajare, infrastructura, educația și producția agricolă sunt, de asemenea, domenii prioritare pentru sprijinul UE. De această părere sunt aproximativ o cincime din cetățenii moldoveni.

Televiziunea este cea mai populară sursă de informare în R. Moldova

45% dintre moldoveni urmăresc întotdeauna televiziunea, 32% destul de des și 16% doar uneori. Cea de-a doua sursă de informare este „gura lumii” (vecini, prieteni, colegi etc), cu toate acestea, doar pentru 12% dintre oameni acest tip de informare este unul de bază. Internetul și rețelele sociale (utilizate de 69% și, respectiv, 50% din intervievați) sunt, la fel, destul de populare în rândul populației –  1 din 4 moldoveni consideră internetul sursă principală de informare. Radioul și presa scrisă sunt utilizate de 55% și, respectiv, 46% din populație, în timp ce site-ul oficial al UE este utilizat destul de rar (80% nu l-au accesat niciodată).

Biserica − cea mai de încredere instituție în R. Moldova

La fel ca în 2016, moldovenii nu împărtășesc o mare încredere în instituțiile naționale, regionale și locale, nici în partidele politice. Partidele politice și Parlamentul înregistrează cele mai scăzute niveluri de încredere (15% și, respectiv, 13%) pentru cel de-al doilea an consecutiv. Cea mai interesantă constatare se referă la o noua variabilă inclusă în 2017: autoritatea religioasă. De fapt, aceasta pare a fi cea mai de încredere instituție în R.Moldova – 66%.

Majoritatea cetățenilor sunt nemulțumiți de funcționarea democrației în țară

Fiind rugați să evalueze funcționarea actuală a democrației, 83% dintre moldoveni s-au declarat nemulțumiți (în anul 2016 ponderea a fost de 87%). Cei mai nemulțumiți dintre toate grupurile socio-demografice par să fie cetățenii cu un nivel înalt al educaiei și locuitorii Capitalei (circa 90%). Persoanele mai în vârstă și locuitorii din nord sunt mai indeciși decât alte grupuri sociale. Cetățenii ruși, oamenii din orașele mai mici și cei din regiunea de centru a țării par să fie mulțumiți de modul în care funcționează democrația în R. Moldova. Problemele principale existente în țară, enunțate de intervievați sunt: salariile/pensiile mici, corupția și șomajul.

Cetățenii care au o atitudine negativă față de UE au cea mai mare încredere în biserică

Cetățenii care au o imagine negativă despre UE au o mai mare încredere în autoritatea religioasă, partidele politice și guvernul, spre deosebire de cei care au o atitudine neutră sau pozitivă despre UE. Trei din patru oameni tind să aibă încredere în autoritatea religioasă. Persoanele orientate pozitiv sau neutru tind să aibă un nivel similar de încredere față de partidele politice, guvern și autoritatea religioasă și un nivel similar de satisfacție față de modul în care funcționează democrația în R. Moldova.

În perioada martie- mai 2017, în cele șase țări ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, R. Moldova și Ucraina) a fost efectuat al doilea val de sondaje anuale. Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului „Vecinătatea deschisă – Comunicarea pentru un parteneriat mai puternic: conectarea cu cetățenii din vecinătatea estică” („EU NEIGHBORS est”) finanțat de UE. Primele studii de acest fel au fost realizate în anul 2016.