Schimbările politice indică o nevoie urgentă de a înlocui dolarul american cu „altceva”, iar găsirea acelui altceva reprezintă unica mişcare tectonică, de o importanţă majoră pentru pieţele globale în anii ce urmează, este de părere John J. Hardy, Head of FX Strategy, Saxo Bank. În opinia expertului, există trei factori geopolitici determinanţi ce pun presiune direct şi indirect pe rolul dolarului SUA în economia globală.
Este vorba de creşterea actuală a Chinei, pe măsură ce aceasta îşi asumă un rol mai proeminent în comerţul global şi în pieţele financiare; regimul nord-coreean, care încearcă să menţină credibilitatea şi intangibilitatea în calitate de putere nucleară şi modul în care acest lucru afectează relaţiile China-SUA, dar şi modul în care Japonia gestionează această ameninţare în termeni de politică internă, cât şi externă; slăbirea alianţei transatlantice SUA-Europa şi modul în care Europa şi UE se instaurează ca o super-putere mai independentă – sau nu – în toată puterea cuvântului după alegerile din Germania.
„Pornind de la aceşti trei factori regionali, putem extrage două teme globale extrem de importante cu privire la ceea ce ar putea determina evoluţii notabile în valutele principale din acest moment: în primul rând, de-dolarizarea şi, în al doilea rând, impulsul fiscal. În ce priveşte cel din urmă, prin el înţelegem potenţialul pentru o tranziţie ce se îndepărtează de focusul pe politica monetară, acţionând în izolare faţă de politicile ce determină expansiunea fiscală, banca centrală servind mai degrabă ca auxiliar. Termenul popular este bani din elicopter”, susţine reprezentatul Saxo Bank.
În Europa, dinamica indică, de asemenea, către un potenţial de expansiune fiscală după alegerile din Germania, în timp ce Merkel şi Macron fac paşi către reforma UE pentru a evita riscurile pe termen lung ale populismului, evidenţiat în puternica prezenţă a extremei de stânga şi de dreapta în rezultatele alegerilor din toată Uniunea. Focusul iniţial al stimulentelor se va concentra cel mai probabil pe apărare datorită alianţei din ce în ce mai învechite a NATO şi a unui aliat american capricios, pe măsură ce focusul politic al Statelor Unite riscă să se concentreze către interior. Chestiunea apărării comune este pretextul iniţial perfect pentru crearea datoriei mutualizate, un pas necesar dacă UE vrea să treacă la uniune fiscală.
„Fiind cea mai mare economie a lumii şi deţinători ai valutei rezervei globale, SUA, de bine, de rău, au trăit peste posibilităţile sale exportând valută în restul lumii sub formă de datorie de trezorerie. Acum, o Chină în creştere a pus ochii pe beneficiile faptului că propria valută joacă un rol mai important şi înlocuieşte rolul dolarului în comerţul global. Focusul iniţial este axat pe comerţul global cu petrol, unde şi-a anunţat intenţia de a cumpăra petrol în yuan şi de a permite partenerilor comerciali să stabilească yuanul în aur”, menţionează John J. Hardy.
Partea cu „stabilirea în aur” este cea mai ingenioasă ca metodă de a asigura faptul că ţările exportatoare de petrol se vor simţi confortabil în a tranzacţiona în yuan. China este cel mai mare importator de petrol din lume, iar o tranziţie reuşită pentru tranzacţionarea petrolului în yuan şi menţinerea unei valute stabile ar reprezenta un prim pas cheie către adâncirea pe termen lung a pieţelor de capital chineze şi importarea cererii globale pentru valuta sa. O asemenea mişcare ar ajuta la reechilibrarea necesară a Chinei fără a atinge economiile excesive (şi deci investiţii) şi îndreptată mai mult spre consum.
Exportatorii importanţi de petrol Rusia şi Iran, ce suferă de multă vreme de pe urma sancţiunilor financiare şi comerciale ale SUA, vor participa cu bucurie la această schemă şi ar putea furniza o masă critică. Testul important va fi dacă aliaţii tradiţionali ai SUA, precum Arabia Saudită, vor dori să rişte mânia şi puterea financiară a Statelor Unite prin faptul că sunt de acord să primească yuani pentru petrol. Cu siguranţă există riscuri cu privire la această abordare, dar China are vântul în spate.
Grupul Saxo Bank (Saxo) este specializat în investiţii şi tranzacţionare multi-asset. Fondat în 1992, având sediul central la Copenhaga, Saxo are peste 1.500 de angajaţi în Londra, Singapore, Paris, Zurich, Dubai şi Tokyo, mentioneaza agerpres.