Moldova prin ochii unui imigrant european: Marc Pilkington despre politică, cultură și diasporă // INTERVIU

A: Poți să-mi povestești mai multe despre cum ai ajuns în Moldova?

M: Sunt pe jumătate francez, pe jumătate englez. Înainte să ajung în Moldova, am fost profesor de economie la o universitate publică franceză. Cu câțiva ani în urmă, am vrut să învăț limba română, fără motive speciale: mi-a plăcut limba și am vrut să o învăț în România, așa că am plecat la Brașov și am participat la un curs de vară acolo. Primul meu contact cu Moldova a fost 10 ani în urmă. Eram profesor la Nisa, în sudul Franței și am avut câțiva studenți din Moldova. Nici măcar nu știam unde se află Moldova pe atunci, eram curios. Am decis să plec acolo imediat după călătoria mea în România. Nu am vrut să accesez Google sau să obțin informații de la alte persoane, ci să-mi construiesc propriile impresii. Fără multe cercetări, aș putea recunoaște că auzisem oameni spunând că „Moldova e o țară foarte săracă, cea mai săracă în Europa, etc.” Prima mea experiență în Chișinău a fost, de fapt, un fel de surpriză. Admir țara voastră foarte mult. Pe atunci, vorbeam româna foarte prost, deci oamenii încercaseră să mă ajute. Când am ajuns pentru prima dată în Republica Moldova în 2015, țara voastră a fost votată ca și cea mai puțin vizitată țară din Europa. E trist că oamenii nu o vizitează, având în vedere faptul că aveți o țară frumoasă și oameni onești. Atunci m-am gândit, de ce nu aș pleca în Moldova să deschid o mică companie și să încerc să implementez cumva turismul? Consider că nu e atât de explorat, deși are mult potențial. Chiar dacă nu aș fi reușit s-o fac, aș fi beneficiat de experiența de a trăi într-o altă țară. Chiar înainte de a pleca, am răspuns la un apel de colaborare la o carte axată pe tehnologie și globalizare. Eventual, am depus o propunere legată de ceea ce am avut în minte pe atunci: ideea că turismul are viitor în dezvoltare numai prin intermediul tehnologiilor. În ziua de azi, trăim într-un fel de lume bazată pe platforme în relație cu social media. Cred că e o idee bună să-ți promovezi țara așa prin intermediul tehnologiilor.

Cam asta e ceea ce am reflectat asupra Turismului 2.0. Să fac persoanele să interacționeze, să contribuie, să genereze conținut, să împărtășească fotografii, idei și experiențe. Dacă accesezi site-urile agențiilor de turism, găsești site-uri frumoase, uneori, fotografii frumoase, ș.a.m.d.. Dar dacă oamenii nu știu nimic despre Moldova, chiar dacă pare a fi o țară frumoasă, ei nu vor merge acolo. Îmi amintesc foarte bine sentimentul legat atunci de când am vrut să vizitez Moldova pentru prima dată. Am fost impresionat, pentru că abilitățile mele lingvistice nu erau printre cele mai bune. Părea a fi o țară misterioasă printre cele care fac parte din Uniunea Sovietică. Toate țările post-sovietice sunt fascinante. Călătoria spre Europa de Est fusese o descoperire, incomparabilă cu Austria sau Elveția. Am fost surprins, pentru că nu părea atât de complicat să fiu în Moldova. Oamenii erau drăguți, observam că aveau probleme… Nu aș vrea să vorbesc despre toate problemele lor, dar viața e dificilă aici, Moldova e plină de sărăcie și de corupție – astea sunt marile probleme. Și totuși, oamenii încearcă să se implice. De asemenea, fiind din străinătate, ești binevenit. E trist, dar majoritatea oamenilor din lume pur și simplu nu știu unde este Moldova. Nu pentru că sunt necultivați, ci pentru că nu există comunicare. De fiecare dată când se comunică despre Moldova în mass-media, se evidențiază problemele. Dacă ar fi să enumer toate problemele legate de Moldova, lista va fi cam lungă, din păcate.

Pentru noi, cei din străinătate, Moldova e o aventură. Mulți dintre cei ce vizitează Moldova pentru prima oară o fac pentru că au prieteni acolo. Pentru a atrage turismul în Moldova, poporul moldovenesc va trebui să depășească unele aspecte psihologice. Este important să vorbim despre lucrurile bune în prim plan; nu doar despre probleme, nu doar despre corupție, nu doar despre scandalurile bancare, ci și despre cultură, tradiții, etc.. Cam așa arată perspectiva mea generală asupra țării voastre.

A: Pe scurt, ai putea să descrii care sunt ofertele fiecărui tur de perspectivă Moldova Tours 2.0 în cadrul activităților din program?

M: Toată lumea are propriile motive să viziteze Moldova. Spre exemplu, excursiile la mănăstriri sunt destinate persoanelor interesate de turismul religios. Aveți mănăstiri foarte frumoase în Moldova. S-ar putea rezerva o săptămână întreagă pentru a le vizita. Puțini oameni se interesează de o țară doar pentru a vizita o mănăstire. E mult mai eficient să divizezi excursiile astfel. Recent, am fost abordat de o companie din Pakistan. E un grup creștin de oameni cu agenție de turism în Pakistan. M-au conectat cu niște clienți, pentru că turismul religios e omniprezent în țări precum Turcia, Iordania, Egipt, etc.. Moldova ar fi o piață cu totul nouă pentru ei. Mai mult, există oameni interesați de vin. Regiunea franceză de unde provin, Burgundia, e foarte renumită pentru vin. Trebuie să menționez că sunt foarte impresionat de calitatea vinului moldovenesc.
Apoi, urmează tururile corporative. Categoria dată aparține oamenilor de afaceri. E foarte important să organizați ceva potrivit pentru potențialii investitori. De asemeni, mulți intenționează să meargă spre Moldova cu o perspectivă de ONG. Ei știu că problemele persistă și, astfel, își doresc să ajute prin implicare.

Majoritatea oamenilor nu sunt interesați să facă același lucru timp de o săptămână, și deci asta ar fi misiunea tururilor de perspectivă. Vizitezi Moldova pentru prima oară și primești combinație de totul. E amuzant, am primit un E-mail de la un tip din Florida 2 zile în urmă, care intenționa să facă tot drumul până aici, doar pentru a vizita o mănăstire de lângă Nisporeni. Cred că e o nebunie! De ce ar veni până aici doar ca să vadă un singur lucru?

Un alt aspect pe care îl explorez acum, și cred că are un mare potențial, e dezvoltarea predarării limbii ruse combinată cu turismul. Un motiv e că Moldova e într-adevăr drăguță și majoritatea oamenilor nu știu despre ea. Celălalt e că Moldova este, de fapt, foarte ieftină. Poporul moldovenesc se plânge că nu sunt bani, că totul este scump. Și e adevărat, pentru că salariile sunt foarte scăzute aici. Dar dacă vii din Olanda cu o putere de cumpărare foarte bună, Moldova ți se pare extrem de ieftină, în comparație cu alte destinații. Pe lângă toate astea, Moldova are medici foarte buni. Discutând cu oamenii, am înțeles că poți obține același nivel de îngrijire dentară ca și în Franța sau în Germania, doar că de patru ori mai ieftin. E un alt lucru la care merită de gândit.

O mulțime de oameni interesați de istorie vizitează Moldova. Moldova are o istorie foarte bogată. În nordul Moldovei există așezări care provin de la una din cele mai vechi civilizații care au existat vreodată în Europa, civilizația Cucuteni, în urmă cu aproximativ 7000 de ani. Această civilizație era, de fapt, extrem de avansată. Cunosc pe cineva care face doctoratul în arheologie și a excavat niște rămășițe ale acestei civilizații antice. Aceștia erau oameni foarte inteligenți, cei mai avansați, având în vedere nivelul tehnologic pe care îl aveau atunci. Felul în care această civilizație a dispărut este foarte și foarte misterioasă. E ceva asemănător în Biblie, s-ar fi putut întâmpla vre-un dezastru natural, o catastrofă – e foarte neclar în ce circumstanțe această civilizație ar fi dispărut.

Sursă: Transylvaniaworld.com
Click aici pentru mai multe despre civilizația Cucuteni.

Nu doar secolul al XX-lea și Uniunea Sovietică atrag turiștii interesați de istorie. O mulțime de lucruri s-au petrecut în Evul Mediu, sau pe timpul lui Ștefan cel Mare. După părerea mea, mulți moldoveni sunt foarte critici față de țara lor, din cauza tuturor problemelor politice. De cele mai multe ori nu sunt conștienți de propria moștenire, de cultura lor. În mod surprinzător, mulți moldoveni nici măcar nu au vizitat propria țară. În cea de-a doua zi în Moldova, eram la Țipova. Am discutat mai târziu cu niște persoane care au trăit în Moldova toate viața și mi-au recunoscut că n-au fost niciodată la Țipova. E un loc foarte frumos în țara voastră. Cum v-ați putea promova țara dacă nici măcar n-o cunoașteți?

A: Aș vrea să vorbesc mai mult despre sărăcie și corupție în Moldova. Ce crezi că ar determina Moldova să-și consolideze statul de drept? Ce anume “propulsează nihilismul judiciar și corupția în societatea moldovenească?”

M: Pot să întreb ce studiezi în Olanda?

A: Facultatea se numește Interactive/Media/Design, un subiect legat de arta conceptuală.

M: Deci nu ești student de drept. Întrebarea care mi-ai pus-o e foarte dificilă. Cum am putea consolida statul de drept? Ai zis foarte bine că Moldova e o țară foarte tânără – între 26 și 27 de ani, problema pe care o aveți în Moldova e aceeași problemă pe care o au o mulțime de economii în tranziție: niveluri ridicate de corupție. S-ar putea găsi aceleași probleme în multe economii similare. Cu mai multă înțelepciune economică, cu o mai mare prosperitate economică – ar exista mai puțină corupție. Dar acest lucru nu ar putea fi îndeplinit decât pe termen lung, așa că întrebarea este: cum am putea îmbunătăți situația pe termen scurt, cel puțin știind că însăși corupția e o mare problemă în Moldova.
Blockchain are unele aplicații pentru e-guvernare și, de asemenea, o transparență mai mare în tot ceea ce se întâmplă: pentru serviciile publice, pentru viața publică, etc.. Cred că Moldova are nevoie de mai multă transparență față de politicieni. Ei au interese, și poate că tehnologiile blockchain ar putea ajuta aici. Blockchain-ul se uitilizează pentru a publica informațiile legate de politicieni, în special politicieni implicați în alegerile anterioare, și pentru a vedea dacă există vreun potențial conflict de interese. S-ar putea afla, de exemplu, dacă au un contract cu o companie de proporții. Prin intermediul tehnologiilor digitale, cum ar fi blockchain, s-ar putea genera mai multă transparență. Ar fi un pas în direcția cea bună. Am observat că o mulțime de oameni votează pentru politicieni din motive foarte superficiale. Și acest lucru s-a întâmplat și anul trecut, în 2016 – oamenii dezamăgiți de mișcarea UE au decis să facă un pas înapoi, la standardele rusești. Dacă oamenii ar reflecta mai mult asupra acestui lucru, ar înțelege că nu-i atât de simplu cum pare. Oamenii trebuie să creeze un mediu mai transparent și să știe exact pentru cine votează – ideile pe care le vor prezenta în parlament.

A: Nu știu dacă ați citit „Societatea spectacolului” de Guy Debord, dar acesta a scris multe despre spectacolul politic, comparând autoritățile cu un fel de “pseudo-stele”. El a zis că: “Spectacolul există într-o formă concentrată și difuză, în funcție de cerințele stadiului specific al sărăciei pe care acesta îl neagă și îl sprijină”.

În mod incontestabil, autoritățile moldovenești manipulează oamenii în orice fel posibil. Dacă ești de acord, care crezi că-i motivul pentru care se desfășoară acest spectacol ridicol? De ce oamenii nu mai au speranțe și au devenit atât de inactivi, în loc să facă parte într-o comunitate și să lupte pentru o țară mai bună?

M: Îți mulțumesc pentru această întrebare. Unul dintre cei mai buni prieteni cu care colaboram pentru acest proiect e un jurnalist aici. Mi-a spus, de multe ori, că în Republica Moldova nu există jurnalism independent. Oamenii au încercat, și au eșuat – din cauza lipsei de resurse financiare. Mass-media este controlată politic, astfel încât o mulțime de oameni sunt extrem de pasivi. Un lucru foarte trist despre Moldova este divizarea oamenilor care locuiesc aici, și diaspora. Când pleci în străinătate, interacționezi cu alte culturi, cu alte persoane – îți deschizi felul de gândire. O mulțime de oameni care locuiesc în Moldova au o mentalitate foarte îngustă și acest lucru e foarte ușor de înțeles. Ei au o viață foarte dificilă, câștigând aproximativ 250 de euro pe lună așa că, atunci când se întorc acasă seara, sunt obosiți, trebuie să aibă grijă de copiii lor, de gospodăria lor. Ei pornesc televizorul neavând energia și puterea de a merge mai departe decât atât. Știu că există oameni care încearcă să facă acest lucru – oameni cu o perspectivă mai critică. Aceștor oameni ar trebui într-adevăr să li se acorde un fel de recunoștință, pentru încercarea de a deschide mințile și ochii altora. Sărăcia transformă totul într-un proces extrem de lent.

Când eram pe punctul de a mă stabili în Moldova, am ajuns la 4 septembrie 2015 și 2 zile mai târziu a avut loc cea mai mare demonstrație din istoria țării voastre. Chișinăul avea mai mulți oameni pe străzi decât în ​​Ziua Independenței în 1991. Cred că erau aproximativ 100.000 de persoane. A fost o mișcare enormă. În timpul iernii, au existat mari proteste în fața clădirii guvernului. M-am gândit că, poate, va exista un scenariu similar Ucrainei, cu Maidan. Am crezut că oamenii se vor revolta împotriva autorităților. Și ce sa întâmplat a fost… treptat, totul a dispărut. Totul a revenit la normal. Oamenii a demisionat, cred eu. Oamenii – ei nu pot petrece 6 luni într-un cort, în fața parlamentului. Au nevoie de bani, au copii… E vorba de necesitatea economică care i-a adus acolo unde protestau. Și totuși, nu cred că s-a schimbat ceva, aspectul poate – la suprafață. Acest lucru e trist, pentru că oamenii sunt victime ale propriilor condiții economice. A fost o fereastră frumoasă într-o anumită etapă, pentru oamenii care au dorit să schimbe societatea. Dar această fereastră nu este cu adevărat eficientă. Mă bucur că nu s-a transformat într-o mișcare similară ca în Ucraina, pentru că ceea ce s-a întâmplat în Ucraina a fost foarte violent, cu vărsări de sânge. Niciodată nu am privit Moldova ca o țară violentă. Moldova e o țară foarte divizată. Aveți oameni vorbitori de limbă rusă, oameni vorbitori de limba română… Oameni vorbitori de limba turcă (nota editorului: găgăuzi) și așa mai departe – dar nu este o țară violentă. Mă bucur că, în ciuda problemelor pe care le-ați avut, nu ați făcut același drum ca și Ucraina, deoarece situația Ucrainei nu s-a îmbunătățit prea mult de atunci. Ceea ce poporul moldovean are nevoie este mai multă educație. Educația e o altă mare problemă în Moldova. Pentru a oferi o educație mai bună, aveți nevoie de profesori mai bine plătiți, astfel încât oamenii să aibă o critică mai constructivă cu privire la ceea ce se întâmplă în jurul lor. E o îmbunătățire care s-ar desfășura pe termen lung.

Revenind la tema mea – e foarte important pentru Moldova să fie vizitată de străini. Fără îndoială, turiștii vor aduce bani, însă prin interacțiunea cu localnicii, vor aduce și idei. Acest lucru ar putea ajuta cu adevărat țara voastră.

Boulevard Saint Germain, Paris, 6 Mai 1968. Foto: Bruno Barbey/Magnum

A: Ce sfat ai putea oferi diasporei moldovenești, precum și oamenilor care locuiesc în Moldova, pentru a contribui la dezvoltarea țării spre care tindem?

M: Oamenii sunt foarte diferiți în diasporă. Nu este o mentalitate întreagă. Există ceva ce am scris în una din lucrările mele: când merge vorba despre viitorul Moldovei, diaspora joacă un rol-cheie. Diaspora poate fi forța cea mai decisivă pentru viitorul Moldovei. Vorbeam despre tehnologii. Ceea ce trebuie să facă oamenii din diaspora este să fie mai uniți, să fie mai bine conectați pe o platformă și, astfel, mai bine organizați. Diaspora trebuie să aibă o voce în afacerile interne.

Astăzi, diaspora nu este foarte bine reprezentată. Nu cred că vocea diasporei este foarte puternică. Folosind o tehnologie bazată pe platformă, diaspora va afirma cu o voce comună, într-un mod mai coerent și mai puternic. În ziua de azi, moldovenii trăiesc aproape peste tot în lume. Fiecare țară are un consulat, o ambasadă și este nevoie de a organiza totul la nivel internațional. Apreciez mult Moldova.org. Cred că ceea ce faceți e cu adevărat în direcția cea bună. Platforma pe care o aveți este, de fapt, un instrument foarte puternic. Ce faceți este – încercați să informați oamenii. Obiectivul meu este încercarea de a trezi interesul față de Moldova ca prim pas și de a aduce oamenii în Moldova ca și al doilea pas. Pare a fi o fundație însă, proiectul meu conține un aspect privat, orientat spre profit. Este ambițios, pentru că este un proiect mare, dar îmi place să fiu optimist, indiferent de probleme și dificultăți.

Accesează Moldova Tours 2.0 aici.
Alte lecturi scrise de Marc Pilkington:
Protestele istorice în România: ce ar trebui Republica Moldova să învețe? De către Irina Staver și Marc Pilkington
Poate Blockchain să contribuie la lupta cu corupția din țările în curs de dezvoltare? Cazul Republicii Moldova.
Citește articolul original (în engleză) aici.

Currently studying Interactive/Media/Design at the Royal Academy of Art. Based in The Hague, The Netherlands.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.