O mai țineți minte, sau măcar ați văzut-o vreodată? Doamna cu umbrelă era chiar lângă artistul de la pian. Ambii stăteau alături de corul de veverițe năzbâtioase. Alături mai era încă o doamnă, probabil o prietenă, un delfin și un scaun. Toate astea au fost instalate aproximativ 5 ani în urmă pe teritoriul Grădinii Botanice din Chișinău, în urma unui proiect de colaborare cu Grădina Botanică din Iași, susținut de Uniunea Europeană. De atunci și până acum, au trecut veri, primăveri, și luni de aprilie, ultima, cea din acest an, a adus cu sine multă tristețe pentru expozițiile Grădinii, însă, administrația instituției este convinsă că arta topiară va reînvia chiar în această toamnă la Chișinău.
Ninsorile dure din luna aprilie a acestui an n-au cruțat nici expozițiile Grădinii Botanice, care până atunci, reușise să păstreze o parte din obiectele permanente de artă topiară instalate acum câțiva ani, cele temporare pierzându-și din strălucire odată cu trecerea timpului. Câteva au fost evacuate deja de pe teritoriul grădinii, iar celelalte amintesc de anotimpuri cu soare, în care mulți dintre vizitatori nu ieșeau fără o fotografie alături de aceste obiecte.
„Tindem să le reparăm și să le restabilim. Astăzi sunt în această situație, pentru că după luna aprilie ne-am concentrat la lichidarea consecințelor. După deblocarea drumurilor și evacurarea într-o anumită măsură a crengilor ne-am orientat la eliminarea pericolelor de incendii și evacuarea resturilor de vegetație”, ne-a spus Alexandru Teleuță, directorul Grădinii Botanice din Chișinău.
Obiectele topiare erau sădite și în grădinile romane
Topiar-ul este arta de a modela, tăia, transforma plantele în elemente ornamentale. Cuvântul în sine vine din latinescul topia care înseamnă grădinărit ornamental. Deşi este considerată o artă relativ veche, în zilele noastre a devenit foarte modernă în grădinile actuale, bucurându-se de popularitate.
Da, este o artă relativ veche, mai precis, arta topiară originează încă din grădinile romanilor, și și-a avut propria evoluție pe tot parcursul istoriei, trecât prin mai multe renașteri și declinuri. Scopul a fost întotdeauna centrat pe iubirea și admirația față de frumos, și pe fascinația de a crea așa numitele „sculpturi vii”, care rămân verzi chiar și în timp de iarnă.
Aproximativ 156 000 de euro a valorat proiectul „Iniţiativa transfrontalieră pentru dezvoltarea artei topiare pentru educaţie şi recreaţie” , demarat în perioada aprilie 2011 – octombrie 2012, 90% din surse fiind obținute din fonduri europene, iar 10% din acestea – din fonduri proprii. Proiectul a fost unul tranfrontalier, desfășurat în colaborare cu Grădina Botanică din Iași și Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Pe lângă instalarea obiectelor de artă topiară în cele două grădini, proiectul a mai prevăzut și diverse seminare de instruire și schimb de bune practici între angajații celor două instituții. Prin urmare, în urma colaborării, Grădina Botanică din Chișinău s-a ales cu specialiști instruiți și pregătiți pentru instalarea obiectelor, dar și pentru întreținerea lor.
„Activităţile proiectului au fost grupate pe categorii, pornind de la activităţile de management şi de achiziţii publice, până la cele specifice precum schimburi de experiență între personalul celor două grădini botanice, cursuri de specialitate susţinute de experţi în domeniul artei topiare, dar și informarea comunității despre activitățile desfășurate”, a menționat pentru #diez Cătălin Tănase, prorector al Universității „Ioan Cuza” din Iași, coordonar al proiectului din partea română.
Așa arată arta topiară la Grădina Botanică din Iași:
Photo Credit: Grădina Botanică „Anastasie Fatu” a Universității „Alexandru
Ioan Cuza” din Iași
Actualmente, la Grădina Botanică din Chișinău se mai găsesc 6 specialiști care ar putea reînvia proiectul artei topiare. Aceștia cunosc atât tehnica cât și instrumentele de realizare. Pe lângă ei, mai sunt și alți anagjați care știu cum să îngrijească obiectele respective.
Cum are loc instalarea unui obiect?
Plantele folosite de Grădina Botanică din Chișinău sunt conifere sau plante foioase, de obicei. Aceastea sunt sădite, iar ulterior, sunt modelate pe carcase metalice ce reprezintă anumite forme. În funcție de plante, obiectele topiare pot fi permanente sau temporare.
Instalarea unei astfel de expoziții este mai degrabă un proces migălos, decât unul costisitor, ne-a explicat Alexandru Teleuță, care este convins că Grădina Botanică, în urma implementării unor proiecte în această toamnă, va putea din resursele proprii să restabilească obiectele de artă topiară. „Noi ne-am molipsit de dragostea față de arta topiară, avem specialiști și trebuie să valorificăm cunoștințele primite. Mai mult, expozițiile topiare sunt locuri preferate de vizitatori.” Directorul Grădinii Botanice a vorbit și despre posibilitatea organizării de cursuri de instruire contra plată pentru grădinari sau alți doritori de a cunoaște particularitățile artei topiare.
„Arta topiară consolidează rolul educațional și de divertisment al unei Grădini Botanice, oferind publicului larg servicii de agrement și culturale, într-un spaţiu nou amenajat”, este de părere Cătălin Tănase.
Societatea civilă – solidară cu problemele întâmpinate de Grădina Botanică după intemperia din aprilie
Grădina Botanică din Chișinău a suferit pierderi colosale în urma intemperiei din luna aprilie, iar lucrările de reabilitare cuprind procurarea materialului săditor, secționarea arborilor doborâți, dar și evacuarea resturilor vegetale. „Circa 50 de organizații, voluntari, ONG-uri, SRL-uri s-au implicat deja și ne-au ajutat. Însă tot ce am făcut până acum a cuprins doar lucrări de lichidare a pericolelor, și nu lucrări sanitare sau de recuperare a expozițiilor”, spune directorul Grădinii Botanice.
Între timp, puteți merge să țineți companie doamnei cu umbrelă, în curând lângă ea va reveni pianistul, iar împreună, ei vor recrea atmosfera unei petreceri aristocrate de pe timpuri, întrucât conducerea instituției este conștientă de importanța acestui loc pentru oamenii din oraș, dar și pentru cei care ne vizitează. Pe lângă restabilirea expozițiilor de artă topiară, directorul spune că în curând, aici va apărea și o grădină japoneză, iar Grădina Botanica ar putea să-și recapete suflul autentic de altă dată.
***
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Vecinii UE est”. Opiniile exprimate aparţin exclusiv autorului.
