Uniunea Europeană lansează vineri un site care cartografiază regimurile sale diferite de sancțiuni, ce vor fi afișate cu un simplu clic pe țara țintă și prin filtre tematice (embargou asupra armelor, petrolier etc) pentru a veni în ajutor companiilor europene, relatează AFP.
Această bază de date intitulată „EU Sanctions Map” („Harta sancțiunilor UE”), concepută de Estonia, care prezidează Consiliul UE până în decembrie, va fi lansată online cu ocazia summitului informal privind tehnologia digitală, ce îi reunește vineri pe șefii de stat și de guvern din UE la Tallinn.
„Cadrul juridic al regimului de sancțiuni al UE se bazează pe un număr între 500 și 1.000 de acte juridice, ceea ce face ca toate acestea să fie destul de dificil de înțeles”, a explicat Juuli Hiio, o diplomată estoniană aflată la originea acestui proiect.
„Aceasta determină un comportament de cenzură excesivă pentru că unele companii se tem să exporte orice spre anumite țări” vizate de sancțiuni, deși restricțiile sunt limitate întotdeauna doar la anumite sectoare, subliniază ea.
Sporind „confuzia”, unele state, precum Republica Moldova, sunt menționate de UE ca țări țintă pentru măsuri punitive, chiar dacă de fapt nicio sancțiune nu mai este în prezent de actualitate.
„Dar dacă nu sunteți la curent cu asta, veți fi descurajat să faceți ‘afaceri’ cu țara respectivă pentru că nu știți dacă aceasta nu va avea un impact asupra activității dumneavoastră”, argumentează diplomata estoniană.
Sancțiunile UE sunt considerate drept arma diplomației europene pentru că ele sunt decretate — în numele celor 28 de state membre — ca ripostă la amenințările la adresa securității sau în caz de grave încălcări ale drepturilor omului.
UE a instituit în jur de 40 de regimuri de sancțiuni vizând state, de la Afganistan până la Zimbabwe, trecând prin Coreea de Nord și Siria, dar și organizații considerate „teroriste” precum PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), Al Qaida și Statul Islamic.
Ele se traduc prin plasarea unor responsabili și „entități” (companii, partide sau instituții) pe o „listă neagră”, ceea ce antrenează o înghețare a activelor lor în UE și o interdicție de a pătrunde pe teritoriul Uniunii.
Alte măsuri, considerate „restrictive”, interzic să se investească sau să se facă comerț cu diferite sectoare.
Astfel, în cazul sancțiunilor puternice impuse de UE Rusiei pentru presupusul sprijin al acesteia în favoarea separatiștilor proruși în Ucraina, europenilor le este interzis să facă afaceri cu bănci, companii petroliere și de apărare sau să investească în sectorul financiar rusesc.
În ceea ce privește Coreea de Nord, este evidentă interdicția de a-i exporta arme sau materiale, chiar civile, care ar putea servi la fabricarea unei bombe nucleare, dar și produse de lux sau achiziția de cărbune și oțel.
Pe site-ul UE, „veți putea doar să faceți clic pe o țară de pe hartă și imediat veți vizualiza dacă există un tip sau altul de sancțiuni. Va fi deci mai ușor de verificat dacă aceasta vă va afecta activitatea”, mai precizează diplomata estoniană.
Site-ul, actualizat constant, „va fi probabil util”, presupune David Cortright, specialist în sancțiuni internaționale la Institutul american de studii pentru pace Kroc.
Dar, punctează el, principala provocare rămâne că numeroase companii, chiar perfect informate despre sancțiuni, fac totul pentru a le ocoli.