Problema poate fi orice – de la situația financiară a familiei, până la sentimentul de neputință legat de orice situație. Oricum ar fi, un copil mulțumit şi fericit niciodată nu va fi nepoliticos!
Ar fi cazul să-ţi pui întrebarea: Oare de ce nu vrea să discute această problemă cu mine? Nu are încredere în mine? Îi este frică să spună? Acestea sunt întrebările pe care ar trebui să şi le pună părinții, şi nu „Cum îndrăznești să vorbești cu mine pe acest ton.“
Ce faci în cazul în care copilul este nepoliticos?
1. În primul rând trebuie să înțelegi care este cauza. E bine dacă ai o relație caldă şi prietenoasă cu copilul tău, dacă nu – încearcă să o stabilești.
2.Rămâi calmă. Dacă şi tu te vei înfuria şi vei trece la aceeași manieră de comunicare, toți vor avea de pierdut.
3. Să-i explici copilul că acest comportament este lipsit de sens, deoarece nu-i va aduce rezultatul dorit.
4.Nu este necesar să stai pe capul lui întrebându-l de o sută de ori “Ce ţi s-a întâmplat?” Puţin probabil că vei auzi adevărul, dacă nu ţi l-a spus de la început.
De exemplu, să ne imaginăm o situație: copilul merge la o școală nouă, iar acolo nu este acceptat de alţi copii. E trist şi chiar dacă de obicei e amabil, venind acasă – la întrebarea : “ce s-a întâmplat?” îţi trântește uşa şi se închide în camera lui. Are sens să-l cerți pentru un astfel de comportament? Nu. Are sens să faci presiune asupra lui? Nu. El te va asculta, însă gândurile lui sunt la situația care îl preocupă.
Data viitoare, îşi va controla emoțiile, nu va arăta pe faţă, însă o va face doar ca să nu audă întrebări noi. Mergând pe calea standardă, “Aici eu sunt șeful, nu îndrăzni să-mi răspunzi înapoi”, doar te vei îndepărta de copil, pierzând posibilitatea să afli ce se întâmplă cu adevărat în capul lui.
Însă care va fi reacția lui, dacă mama din spatele uşii îi va spune calm: Mă doare să te văd aşa. În timp ce taci, eu știu cum să te ajut. Te rog, nu mai face asta. Când te vei calma vino să discutăm, să încercăm să-ţi rezolvăm problema împreună. Te iubesc, indiferent ce se întâmplă.
E posibil să nu iasă din cameră, să nu spună nimic. Însă, cu siguranță va memoriza ceea ce i-ai spus. Mergând pe această cale, într-o bună zi neapărat vă veți apropia unul de celălalt şi veți discuta. Probabil că această cale va fi lungă, însă copilul va şti că nu e singur, că există cineva pe lumea aceasta care îl acceptă aşa cum este.
Dacă părinții se vor gândi la aceasta mai des, ar fi mult mai puțini copii nefericiți.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
