Reprezentanţii acestor grupuri sunt aşteptaţi de Comisia pentru informaţii a Senatului pe 1 noiembrie, pentru o audiere publică.

Aleşii încearcă să stabilească dacă aceste reţele ar fi putut fi folosite de Rusia pentru a influenţa alegerile prezidenţiale de anul trecut, câştigate de Donald Trump.

Comisia pentru informaţii a Camerei Reprezentanţilor, care anchetează de asemenea posibila influenţă rusă, a anunţat de asemenea că vrea ca reprezentanţi ai acestor companii să depună mărturie.

Între timp, fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a respins comentariile lui Donald Trump, potrivit căruia reţeaua de socializare a fost folosită împotriva sa, scrie BBC News. Preşedintele american a acuzat platforma că este “anti-Trump”. El a formulat critici similare la adresa New York Times şi Washington Post.

Zuckerberg a subliniat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că se străduieşte să consturiască o “platformă pentru toate ideile”. El a insistat că, exceptând “anunţurile problematice”, impactul Facebook merge de la a “a le oferi oamenilor o voce, la a le permite candidaţilor să comunice direct, la a ajuta milioane de oameni să voteze”.

Potrivit lui, campaniile candidaţilor au “cheltuit sute de milioane făcând publicitate online”, adică “de 1.000 de ori mai mult decât orice anunţuri problematice pe care le-am găsit”.

Zuckerberg şi-a exprimat regretful pentru că a spus, în ziua în care a fost ales Trump, că este o “nebunie” să spui că dezinformarea de pe Facebook a schimbat rezultatul alegerilor, pentru că a sunat ca şi cum ar fi minimalizat situaţia.

El a promis că Facebook va “continua să construiască o comunitate pentru toată lumea” – şi să “apere împotriva statelor naţiuni care încearcă să răspândească dezinformări şi să submineze alegeri”.

Postarea a atras 65.000 de like-uri în numai două ore.

Facebook a acceptat săptămâna trecută, în urma unor presiuni, să furnizeze Congresului conţinutul mesajelor cu caracter politic, finanţate de interese ruse prin cumpărarea de publicitate pe platforma online.

Potrivit presei americane, aceste mesaje urmăreau să creeze tensiuni politice în diverse domenii, pentru a submina credibilitatea democratei Hillary Clinton, care conducea în sondaje.  Kremlinul neagă orice implicare în alegeri.