Un studiu internaţional la care au participat 400 de cercetători din 18 ţări a publicat o hartă ce descrie regiunile din Univers din care provin aceste particule încărcate cu energie. Cercetarea a fost publicată joi în revista americană Science.

"Această descoperire ne oferă o modalitate pentru a înţelege modul în care Universul nostru, Calea Lactee, şi alte galaxii au fost create", a declarat Karl-Heinz Kampert, purtător de cuvânt al Universităţii Wuppertal din Germania.

Radiaţia cosmică reprezintă un flux de nuclee atomice şi particule puternic încărcate cu energie, care variază de la protoni de hidrogen şi până la toate elementele din tabelul periodic, inclusiv fier.

Fiecare galaxie emite un amestec unic de nuclee sub forma unor raze cosmice.

Cercetătorii pot să măsoare compoziţia razelor şi să identifice galaxiile analizând "amprenta" specifică a radiaţiei lor. Soarele, aflat în centrul Sistemului Solar, emite un flux constant de radiaţie cosmică slab încărcată cu energie, cunoscut sub numele de "vânt solar".

Întrucât sunt încărcate cu energie, aceste particule sunt deviate de câmpurile magnetice ale diferitelor planete atunci când călătoresc prin spaţiu.

La fel se întâmplă şi cu particulele provenite de la alte galaxii — acestea sunt deviate de câmpul magnetic al Căii Lactee şi din acest motiv este dificil pentru cercetători să le identifice originea. În plus, particule extragalactice cu niveluri energetice mari sunt foarte rare şi, în medie, ajung pe Terra într-un ritm de o particulă pe o suprafaţă cu dimensiunea unui teren de fotbal într-un secol.

Observatorul Pierre Auger din Argentina, care a furnizat datele aflate la baza noului studiu, este destul de mare pentru a colecta o cantitate suficientă de informaţii despre direcţia din care provin aceste particule.

Pe durata acestui studiu, desfăşurat timp de 10 ani, observatorul argentinian a înregistrat 30.000 de particule puternic încărcate cu energie.

Observatorul este alcătuit din 1.600 de staţii de detectare a particulelor cosmice, întinse pe o suprafaţă de peste 3.000 de kilometri pătraţi, într-o regiune ce are o mărime comparabilă cu aceea a statului american Rhode Island.

Fiecare staţie este echipată cu un rezervor umplut cu 12 tone de apă şi un detector care este capabil să determine dacă o particulă puternic încărcată cu energie a trecut prin apă. Un receptor GPS stabileşte direcţia din care provin particulele.

Totuşi, deşi cercetătorii au putut să stabilească direcţia generală din care îşi au originea aceste particule puternic încărcate cu energie, sursa lor exactă a rămas neidentificată.

Acest lucru este legat de faptul că detectoarele sunt incapabile în prezent să facă diferenţa între tipurile de particule care ajung pe Terra, înregistrând în acelaşi fel protonii şi nucleele de fier, în ciuda faptului că protonii sunt mult mai puţin susceptibili de a fi deviaţi de câmpurile magnetice.

"În prezent lucrăm pentru a filtra nucleele grele, cu scopul de a obţine o imagine mai clară a sursei de provenienţă pentru radiaţia cosmică", a explicat Karl-Heinz Kampert. Lucrările de perfecţionare a observatorului argentinian sunt în plină desfăşurare.