Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Dodon revine la „comandantul suprem”.…

Dodon revine la „comandantul suprem”. Ce a făcut acesta?

Igor Dodon, șeful statului, a anunțat, pe o rețea de socializare, că a participat la niște exerciții militare ce au loc la Baza Militară de Instruire a Armatei Naționale de la Bulboaca.

„În calitate de Comandant Suprem al Forțelor Armate am fost prezent la exercițiul „Scutul de foc 2017”, care se desfășoară la Bulboaca și are drept scop fortificarea pregătirii efectivului subunităților de artilerie al Armatei Naționale în executarea misiunilor de luptă… Apreciez faptul că ostașii moldoveni demonstrează un nivel înalt de pregătire, în pofida situației deplorabile în care se află astăzi Forțele Armate și, implicit, Ministerul Apărării, grație guvernării eurounioniste. În context, țin să reiterez că avem nevoie de modernizarea armatei, de reforme și de implementarea unor standarde care să corespundă cerințelor actuale. Acest lucru îl poate face doar o conducere profesionistă. După cum am afirmat și anterior, în fruntea Ministerului trebuie să se afle persoane competente, apolitice, responsabile și cumpătate, capabile să administreze Armata Națională, să respecte principiile constituționale și legislația Republicii Moldova. Persoane, în care și Armata, și cetățenii, și Comandantul Suprem să poată avea deplină încredere”, a subliniat Dodon, referindu-se la Victor Gaiciuc, candidatul propus de el la funcția de ministru al Apărării și respins de Guvern.

Totodată, acesta susține că nu va primi jurământul lui Eugen Sturza „chiar dacă va fi o astfel de decizie a Curții Constituționale și, prin urmare, el nu va putea să-și exercite funcția”.

Amintim că, la 12 septembrie, membrii coaliției de guvernare au anunțat că au decis să propună candidatura lui Eugen Sturza, vicepreședintele Partidului Popular European din Moldova,  la funcția de ministrul al Apărării. În același timp, șeful statului a refuzat candidatura propusă. „Am cerut un militar profesionist, iar Guvernul îmi propune un băiat de granturi. Un „reformator” de birou. Nu pot accepta o asemenea candidatură, deoarece este nu doar incompetentă în domeniul militar, dar are și o experiență dubioasă în cabinetele Filat și Leancă”, a declarat Dodon.

Curând după aceasta, Igor Dodon a anunțat  că a semnat o scrisoare în care recomandă Guvernului să-l înainteze pe Victor Gaiciuc la funcția de ministru al Apărării. Gaiciuc este originar din satul Pepeni și a îndeplinit funcția de ministru al apărării al R. Moldova în perioada 19 aprilie 2001 – 15 octombrie 2004.

Ulterior, Pavel Filip a criticat acțiunile lui Igor Dodon și a spus că va înainta repetat candidatura lui Sturza pentru funcția de ministru al Apărării.  Însă, șeful statului a respins candidatura și pentru a doua oară.

„Hotărârea Curții Constituționale nr. 15 din 23 martie 1999 specifică că exercitarea atribuției de numire a Guvernului de către Președintele R. Moldova, în baza votului de încredere acordat de Parlament, este obligatorie și nu depinde de voința Președintelui țării. Președintele nu poate refuza numirea Guvernului, ea trebuie să fie conformă exigențelor ce rezultă din votul de încredere acordat de Parlament.

Totodată, Curtea a concluzionat că Președintele R. Moldova nu este în drept să refuze numirea Guvernului, chiar dacă nu este de acord cu componența nominală a acestuia. Neexecutarea atribuțiilor constituționale de către Președintele țării ar conduce în acest caz la încălcarea principiului separației și colaborării puterilor în stat stipulat de art. 6 din Constituție”, se arată într-un comunicat emis de Guvern.

Astfel, la 19 septembrie, Guvernul a sesizat Curtea Constituțională  în vederea clarificării acțiunilor care pot fi întreprinse de către Prim-ministru și deciziilor care pot fi adoptate de Parlament  în cazul în care Președintele R. Moldova refuză propunerea repetată de numire în funcție a unui ministru.

„Înțeleg că Guvernul Filip inventează acum proceduri pentru a implica din nou Curtea Constituțională în combinațiile sale politice. Dar atrag atenția că CC nu poate desena încontinuu scenarii comode guvernării.

Dacă actuala Curte Constituțională va încerca să excludă Președinția din procesul numirii miniștrilor și va jongla iarăși cu legea în favoarea Coaliției de la guvernare, ea se va autodiscredita definitiv. Și va fi ea însăși pasibilă de răspundere la timpul potrivit”, a reacționat Dodon, la decizia Guvernului de a se adresa la Curtea Constituțională.  

„R. Moldova este o republică parlamentară. Acum așteptăm decizia Curții Constituționale, ca ea să ne explice ce avem de făcut, pentru că în cazul de față nu există un compromis cu dl Dodon. El singur își sapă groapa și calcă în ea când refuză să respecte Constituția. Dacă în Constituție se spune că trebuie să accepte candidatul propus pentru a doua oară, el trebuie să facă asta, indiferent dacă îi place sau nu. La ora actuală suntem într-un mic blocaj instituțional, pe care sper să-l sluționăm în curând, după ce va veni decizia Curții și sper că în cel mult două săptămâni vom avea un ministru al Apărării”, a declarat Andrian Candu, președintele Parlamentului, în cadrul unei conferințe de presă.

Menționăm că, la începutul lunii septembrie, Igor Dodon a interzis participarea a 57 de militari moldoveni la exercițiile militare din Ucraina. Cu toate acestea, Cabinetul de miniștri a aprobat o hotărâre privind participarea militarilor. Pavel Filip a calificat atunci gestul președintelui țării drept „o situație îngrijorătoare”, deoarece este pentru a cincea oară când Igor Dodon interzice participarea militarilor moldoveni la instruiri peste hotare.

De situația Armatei Naționale a R. Moldova, s-a arătat îngrijorat Anatol Șalaru, fost ministrul al Apărării.

„Neglijată și umilită, Armata Națională a devenit ținta unor politici de distrugere gestionate din afara țării și puse în aplicare de Igor Dodon. Izolată, cu relațiile de colaborare externă blocate de către Dodon, cu un buget minuscul, Armata Națională a R. Moldova a intrat într-un proces de degradare major. Zeci de ofițeri, subofițeri și militari angajați prin contract demisionează lunar din armată demoralizați fiind de lipsa de perspectivă și greutățile financiare. Într-un context internațional și regional inflamat, cu riscuri militare ridicate, acțiunile lui Igor Dodon și indiferența guvernului generează R. Moldova vulnerabilități ce pot fi fatale. Intențiile Rusiei de a slăbi și compromite principalul obstacol în fața șantajului militar ruso-transnistrean par a fi parte a unui nou scenariu ce poate căpăta valențe militare”, este de părere Șalaru.

Potrivit Ministerului Apărării, circa 554 mln de lei este bugetul oferit instituției pentru anul 2017. Deşi cifra este cu aproximativ 5 milioane de lei mai mare decât bugetul instituţiei pentru anul 2016, ea reprezintă doar 0,40% din Produsul Intern Brut (PIB) al R. Moldova, fiind mai mică faţă de 2015 (0,41%) şi 2016 (0,42%). În ultimii trei ani a scăzut şi numărul exerciţiilor militare, dar şi al militarilor care au participat la ele în ţară sau peste hotarele ei. Dacă în 2015, nu mai puţin de 1504 militari ai Armatei Naţionale participau la 18 exerciţii militare, în 2016, în operaţiuni similare au fost angrenaţi 1268 de militari. Pentru 2017, MA anunţă că la 16 exerciţii militare vor participa 1151 de militari ai Armatei Naţionale.

Asta în timp ce, autoritățile regiunii transnistrene investesc sume mari pentru echiparea și modernizarea armatei din regiune. Astfel, în anul 2015, regiunea transnitreană a cheltuit circa 18 mln de euro, pe lângă ajutorul financiar oferit de Federația Rusă, pentru echiparea și dotarea armatei din regiune.

La 6 august, într-o postare pe Twitter, vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, atenționa că „americanii au început pregătirea forțelor speciale ale R. Moldova de un nou conflict armat”. Drept răspuns la „îngrijorările” lui Rogozin, șeful statului a mers să inspecteze ce fac americanii la Bulboaca. Ulterior, Dodon s-a grăbit să scrie: „Am efectuat o vizită de lucru pe poligonul de la Bulboaca, pentru a clarifica pe loc starea lucrurilor. Am constatat că activitățile de pe poligon se desfășoară conform planului obișnuit, sunt reparate și renovate unele imobile pentru întreținere și cazare, se îmbunătățește infrastructura drumurilor. Nu am depistat lucrări de ordin militar dubioase, care să sprijine zvonurile cu privire la o eventuală destabilizare a situației din zona de securitate, implicare sau intervenție a forțelor armate străine”, a spus Dodon. De fapt, era vorba de modernizarea, cu sprijin american, a unei baze militare la Bulboaca.