Potrivit Serviciului de Presă al Guvernului, la şedinţa la care a participat şi speakerul Andrian Candu, „participanţii au examinat situaţia privind frauda bancară şi au efectuat un schimb de opinii referitor la posibilităţile de intensificare a cooperării inter-instituţionale în vederea eficientizării recuperării mijloacelor financiare. În context, lichidatorii celor trei bănci aflate în proces de lichidare au prezentat informaţii privind recuperarea activelor şi dificultăţile pe care le întâmpină în acest proces, inclusiv litigiile aflate în instanţele de judecată. Totodată, conducătorii organelor de drept au comunicat despre progresele înregistrate în investigaţiile efectuate”,

Caracterul închis al şedinţei a fost criticat dur de opoziţia extraparlamentară. 

„Ruşine! De ce cu uşile închise? De ce cetăţenii, care sunt impuşi să restituie dublu banii furaţi tot de la ei, deja aproape trei ani nu au acces la informaţia privind această hoţie fără precedent? Până în prezent poporul nu cunoaşte cifra exactă a furtului din cele trei bănci. De la Banca Naţională recent ocazional am aflat că doar din Banca Socială au fost sustrase aproximativ 15 miliarde de lei”, a declarat vicepreşedintele Platformei DA, Alexandru Slusari.

„Ce caută Candu la această şedinţă? El a promovat în Guvernul Leancă Hotărârea privind acordarea garanţiilor de stat în sumă de 9,7 miliarde de lei fără că statul să introducă în cele trei bănci administraţia specială. Anume în următoarele două săptâmâni, potrivit raportului Kroll 1, din sistemul bancar au sustras grosul banilor. Locul acestui individ împreună cu Drăguţan, Leancă şi Arapu este în izolatorul 13”, a mai spus vicepreşedintele Platformei DA.
 
În cadrul întrunirii s-a decis lansarea unei platforme inter-instituţionale pentru monitorizarea şi controlul asupra statutului investigaţiei fraudei bancare şi recuperarea activelor fraudate, atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

Platforma inter-instituţională va fi creată în baza Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit, din care urmează să facă parte Parlamentul, Guvernul, Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, dar şi alte instituţii care vor colabora în vederea gestionării eficiente a consecinţelor fraudei bancare, precum şi a recuperării activelor, atât pe intern, cât şi pe extern.