Austria a preluat ştafeta preşedinţiei OSCE de la Germania şi continuă „politica paşilor mici” în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului transnistrean.
După doi ani de tăcere între Chişinău şi Tiraspol, în 2016, sub preşedinţia Germaniei în OSCE, s-a reuşit reluarea dialogului în formatul 5+2 privind rezolvarea conflictului îngheţat de pe Nistru. Tot atunci la Berlin a fost semnat un Protocol cu opt puncte, în care se arătau soluţiile concrete ale unor probleme istorice. După summitul de la Hamburg, desfăşurat la finele lui 2016, preşedinţia organizaţiei a fost preluată de Austria, care împreună cu Chişinăul şi Tiraspol urmau să continue să lucreze la dosarul transnistrean.
Angajamente pe hârtie
Cele opt puncte ale Protocolului semnat la Berlin presupuneau rezolvarea unor probleme care afectează cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului, cum ar fi interconectarea reţelei telefonice de pe cele două maluri ale Nistrului, înregistrarea mijloacelor de transport din regiunea transnistreană, astfel încât să fie admise în traficul internaţional, dar şi alte aspecte ce ţin de libera circulaţie a oamenilor, dar şi a mărfurilor. De asemenea, acestea au stârnit un val de critici din partea societăţii civile din R. Moldova, care declara atunci că acestea ar dezavantaja Chişinăul.
În pofida tuturor problemelor, Germania a reuşit să calmeze spiritele, iar părţile urmau să îşi îndeplinească obligaţiile. Reprezentantul special al preşedinţiei germane a OSCE, Cord Meier-Klodt, actualmente Ambasador la Bucureşti, declara atunci că este satisfăcut de rezultatele obţinute şi menţiona că „Germania a încercat să abordeze practică paşilor mici” şi că „problema diferendului transnistrean trebuie să fie în topul priorităţilor”.
În acest an, procesul de negocieri a fost preluat de Austria, care continuă în acelaşi spirit procesul de negocieri. Astfel, aflat într-o vizită în regiune, în această săptămână, reprezentantul Special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE din partea Austriei pentru procesul de reglementare transnistreană, ambasadorul Wolf Dietrich Heim, s-a declarat mulţumit de spiritul discuţiilor dintre părţi şi a spus că acestea trebuie „să dea dovadă de voinţă politică pentru atingerea unui progres în reglementarea transnistreană”. Totodată, oficialul a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă că voinţa politică exprimată în cadrul întrevederilor arată că părţile sunt gata să ia măsuri pentru a realiza acele opt priorităţi stabilite anterior.
„Am avut negocieri foarte constructive şi îmi pare bine să vedem un angajament nou în ceea ce priveşte acest subiect. Vedem că sunt soluţii tehnice şi administrative care sunt aproape de final, iar acest fapt ar fi un pas care ar impulsiona procesul de reintegrare. Chiar din prima mea vizită în Moldova am subliniat că gama acestor probleme nu s-a schimbat pe parcursul anilor. Unele din ele au fost incluse în Protocolul de la Berlin, altele au apărut în acest an. Avem mai multe grupuri de lucru, iar cele mai productive din ultimul timp sunt cele ce ţin de transporturi, de telecomunicaţii şi educaţie. Apreciem voinţa politică exprimată şi încurajăm părţile s-o urmeze în continuare, impulsionând astfel negocierile la toate nivele procesului de reglementare şi ajutând la realizarea progreselor în beneficiul oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a spus Wolf Dietrich Heim.
În pofida declaraţiilor optimiste ale reprezentantului OSCE, totuşi problemele între Chişinău şi Tiraspol rămân fără un rezultat final. Astfel, părţile încă nu au ajuns la un compromis funcţionarea şcolilor cu predare în grafie latină din Transnistria, precum şi accesul fermierilor moldoveni la terenuri sau problema maşinilor înmatriculate la Tiraspol, care au deja interdicţie de a circula cu numere transnistrene în UE. Mai mult ca atât, pe parcursul acestui an nu a fost organizată nici o reuniune în format 5+2, iar mai mulţi experţi consideră că acest lucru demonstrează că negocierile decurg foarte greu.
După încheierea discuţiilor purtate în aceste zile la Bender, Gheorghe Bălan, viceprim-ministru pentru Reintegrare, a declarat, în cadrul unui briefing, că o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 va avea loc doar dacă vor fi identificate soluţii palpabile pe subiectele cheie ale negocierilor.
„La momentul de faţă există posibilitatea de a identifica soluţii la interconectarea telefonică. Noi încercăm să obţinem rezultat şi pe accesul ţăranilor din raionul Dubăsari la pământurile lor situate după traseu şi, de asemenea, pe subiectul şcolilor cu predare în grafie latină. Aici noi insistăm pe necesitarea retrocedării sediilor pentru aceste şcoli ca să poată funcţiona în condiţii normale. Dacă vorbim despre automobilele cu numere transnistrene, deja în grupurile de lucru se identifică soluţii pentru a obţine documente şi numere moldoveneşti, care le-ar permite să circule liber. Există informaţia că actualmente circulaţia mijloacelor de transport cu numere transnistrene va fi limitată doar pe teritoriul R. Moldova, pentru că şi partenerii din Ucraina vor limita accesul acestor maşini pe teritoriul ucrainean”, a menţionat Gheorghe Bălan.
Nemulţumirile Tiraspolului
În pofida declaraţiilor optimiste ale reprezentanţilor OSCE, Tiraspolul crede în continuare că autorităţile moldoveneşti continuă să pună presiune, iar inaugurarea recentă a punctului de control comun la unul dintre cele mai aglomerate puncte de trecere a frontierei dintre Republica Moldova şi Ucraina pe segmentul transnistrean – Cuciurgan-Pervomaisk, ar afecta foarte mult libera circulaţiei a cetăţenilor din Transnistria.
Aşa-numitul ministru de externe în administraţia separatistă de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a declarat mediatorilor OSCE, în cadrul întâlnirii din 7 septembrie, că una din cele mai sensibile probleme sunt noile restricţii, care au fost impuse de forţele de securitate la aeroportul din Chişinău.
„În special, este o situaţie scandaloasă expulzarea din Moldova a unui cetăţean, care trăieşte permanent în Transnistria. Aceste acţiuni inacceptabile reprezintă o încălcare a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, precum şi a procesului de negociere. Folosirea acestui tip de măsuri represive împotriva transnistrenilor este inacceptabilă, acesta fiind un incident extrem de periculos care ar putea afecta negativ relaţiile dintre Moldova şi Transnistria”, a spus Ignatiev.
De asemenea, reprezentantul Tiraspolului a vorbit şi de problema maşinilor înmatriculate în Transnistria menţionând că în cadrul dialogului la nivel de experţi, partea moldovenească a luat o poziţie neconstructivă.
„Deocamdată nu există semnale că poziţia Chişinăului se poate schimba. Chişinăul insistă asupra abordărilor sale , care sunt inacceptabile pentru Transnistria. Problema a fost discutată de mult timp şi există deja anumite soluţii, care au fost convenite de experţi. Aşa că am făcut astăzi o propunere de a include aceste iniţiative în cadrul unui protocol la nivelul reprezentanţilor politici, în care noi am fixa toate momentele principiale şi care provoacă în rândul părţilor anumite dispute. Din păcate, reprezentantul politic al Moldovei a refuzat să includă aceste poziţii în procesul-verbal”, a conchis Ignatiev.
Autor: Simion Ciochină, DW-Chişinău
Citeşte mai mult aici.