Mai mult, ştirile false au depăşit demult cadrul campaniilor electorale şi sunt lansate în mai multe scopuri decât cel de a favoriza sau denigra anumiţi candidaţi electorali, afirmă Inga Burlacu, membră a Consiliului de Presă din Moldova.
  
„După mine, eforturile de combatere a ştirilor false prin intermediul campaniilor „Stop Fals!” sunt insuficiente şi dispersate. Ştirile false au depăşit hotarul online, or noi continuăm să ne orientăm eforturile exclusiv pe această dimensiune. Utilizatorii de surse de informare online nu sunt cei mai afectaţi de ştirile false, deoarece ei au acces la mai multe resurse informaţionale şi au posibilitatea să verifice veridicitatea informaţiilor. Există însă un grup enorm de consumatori de media care utilizează drept surse de informare posturile TV sau anumite publicaţii. Cum îi avertizăm pe aceşti consumatori despre ştirile false? Cum îi educăm pe ei să abordeze critic informaţiile pe care le citesc sau privesc? Vă amintiţi de doamna care în campania electorală vorbea senină în faţa camerei că a auzit la TV sau a citit în ziar despre cei 30 000 de sirieni? Nu cred că ea a urmărit pe reţelele de socializare mesajele privind combaterea acestei ştiri false”, a declarat membra Consiliului de Presă, într-un interviu pentru Media Azi.

În opinia Ingăi Burlacu, pentru a combate sau minimiza efectul ştirilor false este nevoie de acţiuni coordonate la toate nivelele, cu bătaie lungă.

„Este nevoie de timp, de răbdare şi de conjugarea eforturilor. În ceea ce priveşte rolul Consiliului de Presă, da, acest for trebuie să fie unul din elementele care mobilizează societatea în combaterea ştirilor false. Nu ştiu dacă putem câştiga lupta, dar sunt ferm convinsă că putem reduce efectul ştirilor false şi putem forma atitudini critice consumatorilor de media faţă de ceea ce citesc sau vizualizează”, a punctat membra Consiliului de Presă.