Otkritie, cea mai mare bancă privată din Rusia, a înregistrat un deficit de până la 6,9 miliarde de dolari în bilanţul său, ceea ce ar face din salvarea sa cel mai mare bailout derulat vreodată în Rusia, a declarat viceguvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Vasily Pozdyshev, transmite Reuters.
Săptămâna trecută, Banca Centrală a Rusiei a anunţat că va prelua banca privată Otkritie, care, în ultimele luni, a fost afectată de o diminuare dramatică a depozitelor, ca urmarea a îngrijorărilor privind calitatea portofoliului său.
„Potrivit estimărilor preliminare, volumul capitalului suplimentar de care grupul va avea nevoie se situează între 250 miliarde ruble (4,3 miliarde dolari) şi 400 miliarde ruble (6,9 miliarde de dolari)”, a declarat Vasily Pozdyshev.
Până acum, cea mai mare acţiune de salvare a unei bănci din Rusia a avut loc în 2011, când au fost cheltuite 395 de miliarde de ruble (6,7 miliarde de dolari) pentru sprijinirea Bank of Moscow, care, la acea dată, era a cincea mare bancă rusească. Atunci, Bank of Moscow a fost preluată de VTB, al doilea mare grup bancar rusesc.
Vasily Pozdyshev a precizat că după anunţul potrivit căruia Banca Centrală din Rusia va veni în ajutorul băncii Otkritie, depozitele care anterior au fost retrase au început să revină, subliniind că nu există riscul de contagiune care să afecteze şi alte bănci ruseşti.
„Nu au fost şi nu sunt îngrijorări legate de o criză bancară sistemică”, a spus Pozdyshev.
Oficialul de la Banca Centrală a Rusiei a precizat că salvarea băncii Otkritie nu va acoperi doar această bancă, ci şi alte active care aparţin grupului mai larg Otkritie, inclusiv băncile achiziţionate anterior – Rosgosstrakh şi Trust -, care vor absorbi cea mai mare parte din injecţia de capital a Băncii Centrale.
Pozdyshev a adăugat că Banca Centrală a Rusiei va finanţa salvarea Otkritie prin tipărirea de bani, dar suma nu va fi plătită într-o singură tranşă, ci se va întinde pe o perioadă mai lungă. De asemenea, sprijinul Băncii Centrale va lua forma lichidităţilor, pe care Otkritie va trebui să le ramburseze, şi a unei injecţii de capital în urma căreia participaţia actualilor acţionari va fi diluată sau va dispărea complet.
Încercând să răspundă acuzaţiilor referitoare la calitatea supervizării Băncii Centrale, Pozdyshev a precizat că între 2015 şi începutul lui 2017 Banca Centrală a cerut Otkritie să îşi majoreze provizioanele pentru credite neperformante cu 80 de milioane de ruble şi să injecteze alte 20 de miliarde de ruble în capital, iar banca a îndeplinit aceste cereri. Pozdyshev a mai spus că o echipă de specialişti de la Banca Centrală analizează în prezent registrele contabile de la Otkritie, pentru a stabili situaţia adevărată a finanţelor sale şi a înţelege de ce a intrat în dificultăţi.
În ceea ce priveşte viitorul Otkritie, Pozdyshev a afirmat că statul rus nu are interesul să păstreze această bancă pe termen lung, fiind posibil să o scoată la vânzare, dar abia peste doi-trei ani se va lua în discuţie această posibilitate.
Banca Otkritie, parte a grupului mai larg Otkritie, a crescut rapid în ultimii ani, preluând mai multe bănci, fonduri şi companii de asigurări, însă această expansiune rapidă a fost finanţată prin împrumuturi, iar banca şi-a asumat riscuri importante.
Problemele de la Otkritie au devenit publice după ce, la începutul lunii iulie, agenţia rusească de rating ACRA a acordat băncii un rating „BBB minus”, citând calitatea redusă a portofoliului de credite. Ulterior, investitorii au început să vândă acţiuni Otkritie, iar în luna august Moody’s a anunţat că pune ratingul Otkritie sub supraveghere pentru o posibilă retrogradare.
Potrivit estimărilor unei alte agenţii de evaluare, Fitch, în lunile iunie, iulie şi august au fost scoase din bancă depozite ale clienţilor în valoare de 693 de miliarde de ruble, echivalentul unei treimi din pasivele băncii.