La 29 august, Statul Major al Belarusului a dezvăluit o hartă geografică foarte ciudată. Lângă Polonia (la vest), Rusia (la est) şi Ucraina (la sud), mai existau trei nume de trei state care nu există: Vesbaria, Lubenia şi Veişnoria. Acestea au fost inventate pentru exerciţiul militar desfăşurat în comun de armata rusă şi cea belorusă, în cadrul manevrelor, numite sugestiv „Zapad (Vest) 2017“ ce vor avea loc între 14 şi 20 septembrie.
În mai puţin de două săptămâni, Belarusul va intra în război cu Veişnoria. O ţară care nu există. Dar mai mult de 10.000 de soldaţi, 70 de avioane şi 250 de tancuri vor fi dislocate pe teren. Deadevăratelea.
Nu a durat mult, şi pe internet ficţiunea a început să fie transpusă în realitate, internauţii conturând Veişnoria, un teritoriu în nord-vestul Belarusului (celelalte două state sunt în afara graniţelor). Ţara are acum steag, paşaport, capitală (Giradis), minister de Externe … Acesta din urmă comunică prin intermediul unui cont pe Twitter. Numele vine de la vaišnoras care în lituaniană înseamă „ospitalieri“.
Şi fiindcă a fost alertat „văzând o concentrare militară în Belarus, lângă graniţele Veişnoriei“ a decretat o mobilizare parţială a ţării. Într-un alt mesaj a promis „tocană, miere, pâine şi untur㔓soldaţilor belaruşi care vor depune armele.
Sute de cereri de paşaport
Jocul i-a amuzat şi i-a prins pe belaruşii, sute de persoane au aplicat pentru a cere cetăţenia Veişnoriei, prin intermediul unui site creat cu această ocazie, scrie BBC. A fost creată şi o pagină pe Wikipedia care descria această ţară fictivă, dar între timp a fost eliminată. În locul său a apărut una care descrie manevrele militare care vor avea loc la mijlocul lunii septembrie şi care sunt foarte reale.
Potrivit Moscovei, 12.700 de soldaţi (7.200 belaruşi şi 5500 de ruşi) vor participa la aceste exerciţii. Aproape 70 de avioane şi elicoptere, 250 de tancuri şi 200 de piese de artilerie, precum şi zece nave vor fi de asemenea angajate. Ei vor ataca Veişnoria care, potrivit scenariului lor, a fost infiltrată de grupuri extremiste din Occident.
100.000 de soldaţi?
Hazard sau coincidenţă? La faţa locului, observatorii subliniază faptul că graniţele acestui stat fictiv se aseamănă cu cele ale regiunii în care opoziţia faţă de preşedintele foarte autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukashenko, este cea mai puternică.
Alţi comentatori au sesizat faptul că graniţa dintre Belarus şi Veişnoria se aseamănă foarte mult cu graniţa dintre Uniunea Sovietică şi Polonia între anii 1920 şi 1939.
„E foarte probabil ca Moscova să fi provacat conflictul dintre Minsk şi Giradis, capitala Veişnoriei, ca să capete un control total asupra Belarusului şi altfel Veişnoria să nu poată să adere la NATO şi la UE”, a comentat, ironic, istoricul Pavel Usov.
Iar ţările învecinate, în frunte cu Polonia şi ţările baltice, consideră că aceste manevre amintesc de o repetiţie generală deranjantă. Potrivit Lituaniei, la manevre nu vor participa 10.000 de soldaţi, ci 100.000.
Potrivit informaţiilor de pe site-ul ministerului rus al Apărării, exerciţiul strategic comun „Zapad – 2017“ se va desfăşoara sub conducerea şefilor de stat major-general ai forţelor armate ale Federaţiei Ruse şi Republicii Belarus.
Aproximativ 12.700 de militari vor participa la exerciţiu (aproximativ 7.200 de persoane din Forţele Armate ale Republicii Belarus, aproximativ 5.500 de persoane din Forţele Armate ale Federaţiei Ruse), aproximativ 70 de avioane şi elicoptere, 680 unităţi militare, 250 de tancuri, 200 puşti, lansatoare de rachete şi mortiere multiple şi 10 nave.
Pentru planificarea acţiunilor comune, partea rusă va implica şi Ministerul de Interne al Federaţiei Ruse, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei şi Ministerul rus al Situaţiilor de Urgenţă.
Ministerul rus mai precizează că acest exerciţiu este etapa finală a formării în comun a forţelor armate din Rusia şi Belarus şi se desfăşoară la fiecare doi ani, aşa după cum au decis liderii celor două state. Pătrivit scenariului de exerciţiu, grupuri extremiste au intrat pe teritoriul Republicii Belarus şi a regiunii Kaliningrad din Federaţia Rusă. Extremiştii au sprijin extern şi primesc echipamente şi asistenţă tehnică, echipamente militare din aer şi pe mare.
Ministerul rus al Apărării mai notează că exerciţiul strategic comun „Zapad – 2017“ nu este doar un exerciţiu antiterorist, ci un defensiv. În ciuda faptului că exerciţiul se va desfăşura în principal pe teritoriul Republicii Belarus, inamicul convenţional, nu priveşte doar de această regiune. Conform estimărilor Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse, această situaţie se poate întâmpla oriunde în lume.
„Unii au afirmat chiar că exerciţiile servesc ca bază pentru invazia şi ocupaţia Lituaniei, Poloniei sau Ucrainei”, a declarat ministrul adjunct minitrului rus al Apărării Aleksandre Fomine, dar „inamicul este imaginar, nu are nimic de-a face cu regiunea” şi exerciţiul ar putea avea loc „oriunde în lume”, a dat asigurări el.
Ucraina este îngrijorată de exerciţiile militare pe care Rusia le va desfăşura la mijlocul lunii în comun cu Belarus. Kievul a declarat că manevrele sunt extrem de periculoase, deoarece soldaţii vor fi învăţaţi cum să-şi sporească mobilitatea.
Iar mai multe state membre NATO se tem că Moscova ar putea folosi echipamente utilizate în manevre pentru o viitoare invazie militară.
NATO îşi ia măsuri de prevedere
Comandantul Forţelor Terestre Americane din Europa, generalul Ben Hodges, a cerut Rusiei să acorde un larg acces pentru mass-media la importantele manevre militare „Zapad 2017“ care vor avea loc la jumătatea acestei luni.
Exerciţiile „Zapad 2017“ îi îngrijorează pe membrii NATO care se află la frontierele Alianţei, respectiv Polonia şi ţările baltice, în timp ce, potrivit Moscovei, natura acestor manevre este strict defensivă.
La începutul săptămânii Washingtonul a trimis avioane de luptă şi a suplimentat numărul de soldaţi pentru a întări prezenţa sa în Lituania, în timpul exerciţiilor militare ruse.
NATO a desfăşurat deja o mie de soldaţi în fiecare dintre cele trei republici baltice şi în Polonia, ca răspuns la îngrijorările acestor ţări privind intenţiile Moscovei, după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014.