Plasarea în arest preventiv pentru 30 de zile a tânărului Andrei Brăguţa, pentru o ceartă între un șofer şi doi agenți de circulație, chiar dacă primul a recurs la acte de huliganism, este total nejustificată. Aceasta se arată într-o declaraţie a casei de avocatură Hanganu, Tănase & Partners publicată pe pagina de Facebnook. Potrivit avocaţilor care au luat atitudine faţă de moartea tânărului, acesta ar fi putut fi plasat în arest la domiciliu sau sub control judiciar și omul era azi viu.
„Din moment se cunoștea că Andrei Brăguța avea probleme psihice, el cu atât mai mult nu trebuia plasat în arest preventiv. Chiar dacă este o boală psihică, tot boală rămâne a fi, prin urmare Judecătorul care a aplicat arestul preventiv era obligat să verifice acest detaliu”, se arată în declaraţie.
Totodată, potrivit declaraţiei deşi Inspectoratul General al Poliţiei, Ministerul Justiţiei şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare au luat decizii privind suspendarea din funcţii, pe durata anchetei, a mai multor angajați de la penitenciarele nr. 13 și 16 din Chișinău și angajați ai poliției, „toate persoanele suspendate n-au făcut altceva decât altceva de cât să pună în aplicare un ordin judiciar (mandat de arest)”. „Problema rezidă în aplicarea quasi-automată de către judecători, fără nici un discernământ a arestului preventiv”.
„Decesul lui Andrei Brăguța ne indică odată în plus că avem o problemă de sistem. Din păcate, în ultimii ani s-a revenit la practica sovietică unde judecătorii nu fac altceva decât să valideze solicitările procurorilor privind aplicarea măsurilor preventive. Care este eficiența controlului judiciar asupra aplicării arestului preventiv, din moment ce peste 95% din solicitările procurorilor sunt admise de către judecătorii de instrucție, iar peste 94% din recursurile avocaților asupra măsurilor preventive sunt respinse? Puse la un loc cu statistica condamnărilor, tabloul este de-a dreptul alarmant”, se mai spune în declaraţia Hanganu, Tănase & Partners.
Nu în ultimul rând, autorii postării fac trimitere la Convenția Europeană, care spune clar: „1. Orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranță. Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa, decât în cazurile următoare şi conform căilor legale: (…)”.
„Potrivit practicii Curții Europene, arestarea preventivă trebuie să fie o măsură excepțională. Statistica moldovenească demonstrează că, de fapt, aceasta este regula”, se mai spune în declaraţie.